Bruxelles - povestea locului lui de muncă

 Din interiorul instituției de la Bruxelles 

Câteva povești culese din Parlamentul European circulă pe rețelele de socializare. Dacă se verifică dezvăluirile făcute din interiorul instituției, înseamnă că la Bruxelles avem de-a face cu o risipă incredibilă a banului contribuabilului european. 

 

"Avem un bun prieten, care în urmă cu vreo opt ani a câștigat, în urma unui concurs, un post administrativ (de director) la una din Comisiile Europene de pe lângă Parlamentul European. După ce a ajuns la Bruxelles și s-a instalat la post, (mutare plătită, casă găsită, subvenționată chiria) a aflat povestea locului lui de muncă.

 

Postul respectiv fusese ocupat, timp de șapte ani, de un italian care NU s-a prezentat nici o singură zi la birou. Nici măcar o singură zi. Nu a semnat nici un act, nu a fost interesat de nimic, plecat în permanență în vacanță. Cu toate astea, timp de șapte ani, omul și-a primit cu regularitate salariul, cei zece mii de euro (net) plus sporurile (pentru chirie, deplasări, etc). Când au văzut că nu se întâmplă nimic și, pentru că aveau nevoie de un director prezent, au scos postul la concurs, DUPĂ ce l-au întrebat pe italian "dacă e de acord" să i se închidă contractul (!!!). Italianul a fost de acord, mai ales că a primit inclusiv o primă grasă, pentru anii în care "a muncit cu spor" în slujba cetățenilor Europei, la Bruxelles.

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Primarul care nu frură

10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19. Fii propriul tău nutriționist

20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

21. Slăbești daca esti motivat

22. Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24. Medicament retras - folosit în diabet

25. Brexit-ul - Spaima Europei

26. Virusul Misterios

27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

28. Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30.  Hoțul de cărți

31. Aparitia starii de insolventa

32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

Tot prietenul ăsta ne-a povestit că, în clădire, ușile birourilor trebuie să fie în permanență, deschise larg. Regulă. Așa că nu mare i-a fost mirarea când, după un weekend, birourile de pe palier, 12 la număr, nu mai aveau uși. A crezut că au fost scoase pentru a fi recondiționate, sau schimbate, deși s-a mirat, pentru că totul era nou, modern și deloc ieftin... Și au stat fără ele timp de vreo două luni, până când au întrebat administrația când li se vor pune înapoi, ușile. Iar administrația NU știa NIMIC.

 

Au pus rapid de-o ședință care a avut loc la zece zile după ce s-au decis să se întâlnească toți (și-au "sincronizat agendele" - deși toți aveau muncă de birou, toți colegi de etaj), și împreună au stabilit perioada când au dispărut ușile, apoi au cerut benzile de la supravegherea video, să vadă cum s-a întâmplat "minunea". Și da, au văzut: doi oameni de la "întreținere" puteau fi văzuți cum le-au demontat în weekend și cum le-au dus spre lifturi, ca mai apoi să le încarce într-o furgonetă (de la aprovizionare - deci tot pe banii contribuabilului) și să plece cu ele.

Așa că, după ce au stabilit ce aveau de făcut și după ce au semnat "minuta", i-au convocat pe cei doi și i-au întrebat dacă au luat ușile, iar ei au răspuns cu seninătate, "da", motivând că aveau nevoie de ele la o casă la care lucrau în timpul liber; și pentru că au văzut că NU sunt folosite la birou, au fost convinși că nu mai era nevoie de ele. Au fost rugați să le aducă înapoi, cei doi scuzându-se că trei dintre ele sunt deja montate și nu mai pot fi relocate.

 

Urmarea: cei doi au adus înapoi nouă uși, cu transport plătit de comisie, nu de ei; trei au fost "casate" și înlocuite (cu o nouă investiție, normal), iar cei doi lucrează și acum... tot acolo :) Nu li s-a întâmplat nimic, nu au fost penalizați, nici măcar nu au avut de plătit contravaloarea ușilor "pierdute"; doar li s-a atras atenția că nu pot lua nimic fără să întrebe în prealabil.

La Bruxelles NU există scandaluri; nu se face vâlvă pentru NIMIC. totul e acoperit, băgat "sub preș", trecut cu vederea. Nu "scapă" informație, nu există necinste, deși, se fură ca-n codru și se cheltuiesc bani grei, cu tot felul de mofturi inutile...

 

Nu mai contabilizăm mutarea anuală, pe timp de vară, de la Bruxelles la Strasbourg, care costă zeci de milioane de euro: se transportă acte, calculatoare, mobilier. Se înlocuiesc cele deteriorate pe drum. Se recondiționează birourile, se lasă aerul condiționat să meargă non-stop cel puțin o săptămână înainte de mutare, pentru a verifica instalația și pentru a reîmprospăta aerul din clădire, se consumă tone de apă, nu numai cu curățenia, dar mai e și lăsată să curgă non-stop preț de câteva zile, pentru a curăța depunerile de pe conductele nefolosite un an de zile, etc,etc,etc. Iar după două luni, are loc operațiunea inversă. Cu aceleași costuri imense, la care se adăugă costurile de revizie, reparații, etc făcute la Bruxelles, în timpul în care Parlamentul a funcționat la Strasbourg.

Și "poveștile" curg, zi de zi, zi după zi..."