Se afișează postările cu eticheta Parlamentare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Parlamentare. Afișați toate postările

duminică, 11 martie 2018

Perlamentarii noștri

indemnizația de hrană este o sumă de bani, aproximativ 300 lei/lună, pe care o primesc persoanele care lucrează la firmele de stat (bugetarii), suplimentar față de salariu, începând cu anul 2019. 
Conform Articolului 18, din Legea 153/2017 numită și Legea Salarizării, începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

Trebuie stabilit prin Lege că nu poti candida de două ori succesiv pentru o funcție publică !
Parlamentarii trebuie să indeplinească  , 
criterii de integritate și de înaltă ținută morală !


Vezi si Modificarea legea Electorale , astfel incit Primarii / Demnitarii aflați in finctie , dacă vor să candideze , să își dea demisia dint toate funcțiile publice cu cel puțin 3-6 luni față de data alegerilor .

Tudorel Toader a încasat, anul trecut, venituri 327.176 de lei din pensii, potrivit propriei declaraţii de avere, publicată săptămâna trecută.

Dacă stăm să calculăm, asta ar însemna o pensie lunară de peste 27 de mii de lei. Pe lângă această pensie, ca ministrul, acesta a primit un salariu de 120.207 lei, pentru anul 2017, dar și salariul de profesor la Universitatea „Al. Ioan Cuza“ Iaşi care s eridică la 176.936 lei pe an.
Acesta mai încasează și indemnizaţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturi, care s-a ridicat, anul trecut, la 69.686 lei.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


Potrivit declarației sale de avere, acesta a mai câștigat 3 600 de euro din chirii.
Nici soția nu stă rău deloc. Elena Toader a încasat, anul trecut, 33.308 lei, venituri din salariul de medic primar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ Iaşi. De asemenea, aceasta este și cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi, unde a câștigat sumă de 82.374 lei şi venituri din profesii liberale – 2.000 de lei.
În conturi, ministrul Justiției deține 400 de euro, 1.800 de dolari şi 218.153 de lei. Acesta are două credite, în valoare de 55.000 de euro şi 35.000 de lei, ambele scadente în anul 2023.

joi, 22 februarie 2018

Suprimarea pensiilor pentru aleșii condamnați

Parlamentarii condamnați vor fi privați de pensie



Deci , ai intrat ci MIRul in Parlament , esti un om mort !
S-a decis joi să suprime pensiile pentru aleșii condamnați pentru crime grave sau care au adus atingere imaginii instituției.

Parlamentul italian a decis joi să suprime pensiile pentru aleșii condamnați pentru crime grave sau care au adus atingere imaginii instituției. Măsura va intra în vigoare în următoarele două luni, informează AFP, relatează Agerpres.


Trebie o Lege, ca nimeni sa nu poată încasa mai multe venituri de la Stat, ori pensie ,ori Salar !

O majorare cu 500 lei pentru toată lumea ar fi ok și bugetul ar fi mai relaxat , Creșterea Nivelului de Trai, plus o gură de oxigen pentru economie!

„Acesta este un puternic semnal de moralizare” a politicii, a comentat, pe Twitter, Laura Boldrini, președinta Camerei Deputaților.

Președinții celor două camere ale parlamentului italian, Laura Boldrini și Pietro Grasso, sunt cei care au elaborat această propunere, menită să suprime pensiile pentru foștii parlamentari condamnați la pedepse mai mari de doi ani de închisoare, pentru asociere cu mafia, terorism sau pentru atingere adusă administrației publice.

Chiar dacă toți responsabilii politici s-au pronunțat în favoarea unei asemenea măsuri, unii o consideră insuficientă și cer pur și simplu anularea sistemului de pensii speciale pentru aleși.

Alții estimează că măsura ar fi trebuit să facă obiectul unei veritabile legi, nu să țină de o decizie internă a parlamentului.

Spre deosebire de pensiile altor cetățeni italieni, „rentele” aleșilor nu sunt acordate de sistemul de securitate socială, ci de parlament. Aceste pensii speciale nu suportă comparație cu modestele cotizații plătite de aleși în timpul mandatului lor.


Congresul matrimonial din 10.03.2018




 

  



Zice că ar fi bine ca toți cetățenii să se iunscrie in partid !
Si Troia a fost cucerită cu Calul de lemn troian !




marți, 6 februarie 2018

Instituții Europene

                   INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

Principalele institutii ale Uniunii Europene, cunoscute ca institutii centrale si implicate in procesul de decizie, sunt reprezentate de:
- Parlamentul European, care reprezinta cetatenii UE si este ales direct de ei;
- Consiliul European/ Consiliul Uniunii Europene, care reprezinta statele membre;
- Comisia Europeana, care cauta sa promoveze si sa apere interesele Uniunii, ca entitate aparte;
Alte institutii cu rol important in functionarea UE sint.
- Curtea Europeana de Justitie (impreuna cu Tribunalul Primei Instante);
- Curtea de Conturi;
- Ombudsmanul European (Avocatul Poporului), care examineaza plingerile persoanelor fizice si juridice europene contra institutiilor si organelor Uniunii Europene;
Activitatea acestor institutii este sustinuta de catre numeroase organisme europene, au un rol consultativ in procesul de luare a deciziilor. Cele mai importante dintre acestea sunt:
- Comitetul Economic si Social (CES) (activitatile acestuia sunt limitate la Comunitatea Europeana si Comunitatea Europeana de Energie Atomica);
- Comitetul Regiunilor (CoR);
- Europol;
- Eurojust;

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


Institutiile financiare sint reprezentate de:
- Banca Europeana de Investitii (BEI) (activitatile sale sunt limitate la Comunitatea Europeana) care sprijina implementarea politicilor UE, alaturi de Fondurile Structurale si de programele comunitare;
- Banca Central Europeana, creata in scopul sprijinirii uniunii economice si monetare;
Institutiile Uniunii Europene sunt intercorelate si complementare: Parlamentul reprezinta garantul democratiei in UE; Consiliul, in care statele membre sunt reprezentate la nivel de ministri sau, in cazul Consiliului European, la nivelul sefilor de state si de guverne detin puterea de decizie; Comisia, cu rol de aparator al tratatelor, dispune de puteri de initiativa legislativa si executive; Curtea de Justitie, solutioneaza problemele de drept si vegheaza asupra respectarii tratatelor; Curtea de Conturi, care controleaza aspectul financiar al activitatii institutiilor comunitare; organisme consultative, care exprima interese economice, sociale si regionale.
Aceste institutii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflecta evolutia in timp a structurii unionale europene si trec in prezent printr-un proces de reforma generat de extinderea Uniunii cu zece state in 2004 (cea mai mare extindere din istoria sa) si cu alte doua in 2007
Personalul tuturor institutiilor UE formeaza un serviciu de functionari europeni, independent de guvernele statelor membre.
Limbile principale de lucru sunt engleza si franceza, dar la toate intalnirile oficiale se asigura traducerea in si din toate cele douazeci limbi oficiale (daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, olandeza, portugheza, spaniola, suedeza, ceha, slovena, estona, letona, lituaniana, ungara, slovaca, malteza, poloneza).
De asemenea, toate documentele oficiale sunt traduse si tiparite in aceste douazeci limbi.

(Sursa: "Manualul programului de instruire in tematica UE", InWent, IEP, 2004)


Consiliul European a fost înființat ca un organism informal în anul 1961 și a devenit una din cele 7 instituții oficiale ale Uniunii Europene în 2009, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și prioritățile politice generale fără a exercita funcții legislative.
Consiliul European reunește șefii de stat sau de guvern ai celor 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), președintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Consiliul European se reunește de două ori pe semestru (sub forma unor summit-uri) la convocarea președintelui său (Articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană), iar când situația o impune, președintele poate convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European.
În ceea ce privește luarea deciziilor, Consiliul European se pronunță prin consens, cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel.
Președintele Consiliului European este ales cu majoritate calificată, pentru o durată de doi ani și jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului său o singură dată. Președintele actual este Donald Tusk, care și-a început mandatul la data de 1 decembrie 2014.

Comisia Europeană, care reprezintă executivul Uniunii, promovează interesul general al Uniunii Europene și ia inițiativele corespunzătoare în acest scop. Mandatul său este de 5 ani. Mandatul Comisiei actuale, formată din 28 de comisari (câte unul din fiecare stat membru al UE), se va încheia la data de 31 octombrie 2019. Președintele său este Jean-Claude Juncker.
Comisia Europeană propune acte legislative pe care le înaintează Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene și se asigură că statele membre aplică în mod corect legislația europeană.
Comisia Europeană stabilește, de asemenea, obiective și priorități de acțiune pe care le prezintă în programul său de lucru anual, gestionează și pune în aplicare politicile și bugetul UE, reprezintă Uniunea pe plan extern (de exemplu, negociază acorduri comerciale între UE și alte țări terțe).

Consiliul Uniunii Europene exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate.
Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru. Consiliul se întrunește în cadrul diferitelor formațiuni, lista acestora fiind adoptată în conformitate cu articolul 236 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Un comitet al reprezentanților permanenți ai guvernelor statelor membre răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului.
Consiliul se întrunește în ședință publică atunci când deliberează și votează un proiect de act legislativ. Președinția formațiunilor Consiliului, cu excepția Consiliului Afaceri Externe, este asigurată de reprezentanții statelor membre pe o perioadă de 6 luni, după un sistem de rotație egal. România va deține Președinția Consiliului în perioada iulie – decembrie 2019.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului și este format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE (participarea Regatului Unit, a Irlandei și a Danemarcei este supusă unor condiții speciale).
De regulă, Consiliul JAI se reunește o dată la 3 luni. În cadrul său, sunt abordate aspecte legate de cooperarea judiciară și polițienească la nivelul UE. Temele cele mai frecvente care sunt abordate în cadrul sesiunilor de justiție sunt legate de cooperarea judiciară în materie civilă și penală, combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate precum și a terorismului.

Parlamentul European este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii și exercită rolul de co-legislator, având, împreună cu Consiliul, competența de a adopta și modifica propunerile legislative și de a adopta bugetul Uniunii. De asemenea, el supraveghează activitatea Comisiei și a celorlalte organisme europene și cooperează cu parlamentele naționale din țările UE.
Parlamentul European este alcătuit din 751 de membri, România fiind reprezentată de 32 de euro-deputați. Membrii Parlamentului European sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele membre pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul legislativ al Uniunii Europene.
Din anul 1979, deputații sunt aleși prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani, în timp ce Președintele Parlamentului European este ales pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Președintele reprezintă Parlamentul în relațiile externe și cu celelalte instituții ale UE, supraveghează activitatea Parlamentului și a organismelor sale constitutive, precum și dezbaterile în plen, și se asigură că Regulamentul de procedură al Parlamentului este respectat.
În prezent, există 8 grupuri politice în cadrul Parlamentului European, iar numărul minim de deputați necesar pentru a constitui un grup politic este de 25.
Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 22 – 25 mai 2014.

Încă de la crearea sa, în 1952, misiunea Curții de Justiție a Uniunii Europene este de a garanta „respectarea legii în interpretarea și aplicarea" tratatelor. În cadrul acestei misiuni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene controlează legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene, se asigură că statele membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din tratate și interpretează dreptul Uniunii la solicitarea instanțelor naționale.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene reprezintă autoritatea judiciară a Uniunii Europene și, în colaborare cu instanțele din statele membre, asigură aplicarea și interpretarea uniformă a dreptului Uniunii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, al cărei sediu este la Luxemburg, este compusă din trei instanțe: Curtea de Justiție, Tribunalul (creat în 1988) și Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004). De la crearea acestora, au fost pronunțate de către cele trei instanțe aproximativ 28.000 de hotărâri.
Remarci generale privind jurisprudența CJUE:
  • Începând cu hotărârea Van Gend & Loos din 1963, Curtea a introdus principiul efectului direct al dreptului comunitar în statele membre. Acesta permite cetățenilor europeni să invoce în mod direct normele juridice ale Uniunii în fața instanțelor judecătorești naționale.
  • În 1964, prin hotărârea Costa v. N.E.L. Curtea a introdus doctrina supremației dreptului comunitar, întemeindu-se pe specificitatea ordinii juridice comunitare, care trebuie să beneficieze de o aplicare uniformă în toate statele membre.
  • În 1991, prin hotărârea Francovich şi alţii, Curtea a introdus principiul răspunderii unui stat membru în privința particularilor pentru prejudiciile cauzate acestora prin încălcarea dreptului comunitar de respectivul stat. Prin urmare, cetățenii europeni dispun de o acțiune în despăgubiri împotriva statului care încalcă o normă comunitară.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT)
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) a fost înființat prin Convenția europeană pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante, care a intrat în vigoare în 1989. Convenția se bazează pe articolul 3 din “Convenția europeană pentru drepturile omului”, potrivit căruia “Nimeni nu poate fi supus torturii nici tratamentului sau pedepselor inumane ori degradante”.
CPT nu este un organ de control, ci furnizează un instrument preventiv pentru protejarea persoanelor private de libertate împotriva torturii sau a altor forme de rele tratamente.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei alege un membru pentru fiecare țară în cadrul CPT. Membrii CPT-ului sunt experți independenți şi imparțiali, cu experiență în diferite domenii, incluzând avocați, medici şi specialiști în domeniul penitenciarelor.
CPT organizează vizite la locurile de detenție pentru a evalua situația persoanelor private de libertate. Aceste locuri includ penitenciarele, centrele de reeducare, centrele de arest preventiv din cadrul poliției, centrele pentru imigranți, spitalele psihiatrice, adăposturile sociale, etc.
După fiecare vizită, CPT elaborează un raport care cuprinde starea de fapt constatată de CPT, recomandările, comentariile şi eventualele solicitări de informații la problemele expuse în raportul său.


Instituţii şi organisme

Consiliul Uniunii Europene

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Banca Centrală Europeană (BCE)

Comisia Europeană

Comitetul European al Regiunilor

Consiliul European

Curtea Europeană de Conturi

Autorităţea Europeana pentru Protecţia Datelor

Comitetul Economic şi Social European

Serviciul European de Acțiune Externă

Banca Europeană de Investiţii

Ombudsmanul European

Parlamentul European (Bruxelles)

Parlamentul European (Luxemburg)

Parlamentul European (Strasbourg)

Agenţii

Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei(ACER)

BBI Joint Undertaking

Clean Sky 2 Joint Undertaking(Clean Sky 2 Joint Undertaking)

Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante(OCSP)

Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (Chafea)

ECSEL Joint Undertaking

Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură(EACEA)

Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă(EU-OSHA)

Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei(AESA)

Autoritatea Bancară Europeană(ABE)

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor(ECDC)

Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale(Cedefop)

Agenţia Europeană pentru Produse Chimice(ECHA)

Agenţia Europeană de Apărare (AEA)

Agenţia Europeană de Mediu(AEM)

Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului(EFCA)

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară(EFSA)

Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă(Eurofound)

Agenţia GNSS European(GSA)

Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi(EIGE)

Institutul European de Inovare şi Tehnologie(EIT)

AEAPO(Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale)

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă(EMSA)

Agenţia Europeană pentru Medicamente(EMA)

Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie(OEDT)

Oficiul European de Poliţie(Europol)

Agenţia Executivă a Consiliului European pentru Cercetare(ERCEA)

Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe(AEVMP)

Fundaţia Europeană de Formare(ETF)

Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene(FRA)

Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă(eu-LISA)

Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL)

Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor(ENISA)

Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (AEF)

Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene(ISSUE)

Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală(EUIPO)

Centrul Satelitar al Uniunii Europene(Satcen)

Agenția Executivă pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii(EASME)

Fuel Cells and Hydrogen 2 Joint Undertaking

Fusion for Energy

IMI 2 Joint Undertaking (IMI 2 JU)

Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele(INEA)

Oficiul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (Oficiul OAREC)

Agenţia Executivă pentru Cercetare(REA)

SESAR Joint Undertaking

Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară(Eurojust)

Comitetul unic de rezoluție(SRB)

Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene(CdT)




Contactați UE

Găsiți un cont pe platformele de comunicare socială

Instituțiile UE



Rețele de socializare