Parlamentare si Ne

Text actualizat de AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

Lege nr. 3/2000

privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare

Act de bază

Legea nr. 3/2000

Acte modificatoare

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2003

Legea nr. 551/2003

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2005*, respinsă prin Legea nr. 243/2006

Legea nr. 243/2006

Decizia Curţii Constituţionale nr. 567/2006

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2007

Legea nr. 129/2007

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007

Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009

Legea nr. 62/2012

Legea nr. 76/2012

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

În România suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum.

ART. 2

(1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:

a) revizuirea Constituţiei;

b) demiterea Preşedintelui României;

c) probleme de interes naţional.

(2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.

(3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

ART. 3

Problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului.

ART. 4

Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

ART. 5

(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

CAP. 2

Organizarea referendumului naţional

SECŢIUNEA 1

Referendumul privind revizuirea Constituţiei

ART. 6

(1) Iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt supuse normelor prevăzute la art. 146 şi 147 din Constituţie, iar organizarea şi desfăşurarea referendumului se stabilesc prin lege.

(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei, precum şi rezultatul acestuia sunt obligatorii.

ART. 7

(1) Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?"

(2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel:

___________________________________________________________

Cifre

absolute Procente

___________________________________________________________

a) Numărul persoanelor înscrise

în listele pentru referendum

b) Numărul participanţilor

c) Numărul voturilor valabil

exprimate la răspunsul "DA"

d) Numărul voturilor valabil

exprimate la răspunsul "NU"

e) Numărul voturilor nule

___________________________________________________________

SECŢIUNEA a 2-a

Referendumul privind demiterea Preşedintelui României

ART. 8

Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie.

ART. 9

Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?"

ART. 10

Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

SECŢIUNEA a 3-a

Referendumul cu privire la probleme de interes naţional

ART. 11

(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.

(4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

ART. 12*)

(1) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietăţii publice şi private;

b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învăţământului;

d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

g) regimul general al cultelor.

(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 567/2006, a constatat că dispoziţiile art. 12 alin. (1) sunt neconstituţionale.

CAP. 3

Referendumul local

ART. 13

(1) Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.

(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea. În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate.

(3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie.

ART. 14

(1) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni.

(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective.

CAP. 4

Dispoziţii comune cu privire la desfăşurarea referendumului

ART. 15

(1) Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc după cum urmează:

a) prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 147 alin. (3) din Constituţie;

b) prin hotărâre a Parlamentului, în cazul referendumului privind demiterea Preşedintelui României, cu respectarea art. 95 alin. (3) din Constituţie;

c) prin decret al Preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.

ART. 15^1

(1) În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit legii.

(3) Guvernul stabileşte prin hotărâre programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru referendum, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei listei electorale permanente, modelul copiei de pe lista electorală suplimentară sau, după caz, modelul tabelelor electorale, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea "VOTAT", modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a scrutinului.

ART. 16

(1) Obiectul şi data referendumului local se stabilesc şi se aduc la cunoştinţă publică cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia.

(2) Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(3) Aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă.

ART. 17

(1) Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 15^1 din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992*), respectiv ale Legii nr. 70/1991**), republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului.

*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.

**) Legea nr. 70/1991, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 67/2004, republicată.

ART. 18

Afişarea listelor electorale, dacă legea prevede o asemenea operaţiune, delimitarea, numerotarea şi aducerea la cunoştinţă publică a secţiilor de votare şi a localurilor de vot se fac potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992*) şi ale Legii nr. 70/1991**), republicată, cu modificările ulterioare, în cel mult 48 de ore de la îndeplinirea termenului prevăzut la art. 17 alin. (2).

*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.

**) Legea nr. 70/1991, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 67/2004, republicată.

ART. 19*)

(1) Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi oricăror erori din liste se fac la autorităţile publice care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunţe pe loc sau în cel mult 24 de ore de la înregistrare.

(2) Contestaţiile îndreptate împotriva dispoziţiilor luate de autorităţile publice prevăzute la alin. (1) se soluţionează în cel mult 48 de ore de judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază participantul la referendum sau, în cazul celor înscrişi în listele suplimentare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este irevocabilă şi executorie; ea se comunică persoanelor interesate în cel mult 24 de ore de la pronunţare.

*) Conform art. 36 şi art. 82 din Legea nr. 76/2012, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (1 septembrie 2012), la articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(2) Contestaţiile îndreptate împotriva dispoziţiilor luate de autorităţile publice prevăzute la alin. (1) se soluţionează în cel mult 48 de ore de judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază participantul la referendum sau, în cazul celor înscrişi în listele suplimentare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este definitivă; ea se comunică persoanelor interesate în cel mult 24 de ore de la pronunţare."

ART. 20

(1) Cetăţenii cu reşedinţa în altă localitate decât cea în care îşi au domiciliul pot solicita primarului din acea localitate, în cazul organizării unor referendumuri locale, înscrierea lor pe liste suplimentare. Cu 3 zile înainte de data referendumului nu se mai fac înscrieri în aceste liste.

(2) Organul care întocmeşte listele electorale prevăzute la alin. (1) este obligat să ceară primăriei localităţii de domiciliu radierea persoanelor în cauză de pe listele electorale ale acelei localităţi.

ART. 21

Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

ART. 22

(1) Autorităţile publice care au întocmit listele electorale le vor înainta birourilor electorale ale secţiilor de votare cu două zile înainte de data desfăşurării referendumului.

(2) Orice modificare ulterioară se comunică de îndată birourilor electorale ale secţiilor de votare.

ART. 23

Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, în termen de 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului se înfiinţează, după caz: Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie, oficii electorale, biroul electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.

ART. 24

(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, dintre care unul va îndeplini funcţia de preşedinte, precum şi din câte un delegat al fiecărui partid politic reprezentat în Parlament.

(2) Desemnarea celor 7 judecători se va face în cel mult 3 zile de la data stabilirii zilei referendumului de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, prin tragere la sorţi, de pe o listă cuprinzând toţi judecătorii în exerciţiu ai Curţii.

(3) Preşedintele Biroului Electoral Central este ales prin vot secret de către membrii acestuia în cel mult 24 de ore de la desemnare.

ART. 25

(1) Biroul Electoral Central veghează la reactualizarea listelor electorale permanente, la întocmirea copiilor de pe acestea şi la transmiterea lor la birourile electorale ale secţiilor de votare, supraveghează corecta desfăşurare a referendumului, centralizează la nivel naţional rezultatele acestuia, pe care le înaintează Curţii Constituţionale.

(2) Biroul Electoral Central soluţionează contestaţiile care îi sunt adresate, cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor birouri electorale sau a instanţelor judecătoreşti.

(2^1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materia referendumului, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică.

(2^2) Pentru corecta desfăşurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cazul în care constată o fraudă electorală la o secţie de votare sau într-o circumscripţie electorală, Biroul Electoral Central dispune anularea rezultatelor referendumului în cadrul acelei secţii de votare sau, după caz, în cadrul circumscripţiei electorale respective.

(4) Biroul Electoral Central acreditează şi retrage acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de comunicare în masă.

ART. 26

(1) În cazul referendumului naţional, birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, oficiile electorale şi biroul electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării se compun dintr-un preşedinte şi cel mult 6 delegaţi ai partidelor politice reprezentate în Parlament; în cazul referendumului local, birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi birourile electorale ale secţiilor de votare se compun dintr-un preşedinte şi cel mult 6 delegaţi ai partidelor politice reprezentate în consiliul local sau judeţean.

(1^1) În cazul organizării unui referendum naţional, se constituie birouri electorale de circumscripţie doar la nivel de judeţ şi la nivelul municipiului Bucureşti, birou electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi oficii electorale de sector al municipiului Bucureşti.

(2) Preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, al biroului electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi cei ai oficiilor electorale sunt stabiliţi de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorţi.

(2^1) Preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie ale municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt stabiliţi de către preşedintele tribunalului judeţean, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorţi.

(2^2) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare sunt stabiliţi de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, cu cel puţin 7 zile înainte de ziua referendumului, prin tragere la sorţi.

(3) Tragerea la sorţi se face de pe o listă care va cuprinde, în următoarea ordine: judecătorii şi procurorii, precum şi alţi jurişti din judeţ sau din municipiul Bucureşti, care nu fac parte dintr-un partid politic.

(4) Dacă numărul juriştilor este insuficient, tragerea la sorţi se face de pe o altă listă care va cuprinde persoane de altă specialitate, cu o reputaţie neştirbită şi care nu fac parte din nici un partid politic.

(5) Lista cuprinzând alţi jurişti decât judecătorii şi procurorii, precum şi lista cuprinzând persoanele prevăzute la alineatul precedent vor fi întocmite de prefect, la propunerea primarilor, şi vor fi transmise preşedintelui tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti în cel mult 48 de ore de la stabilirea zilei referendumului.

(6) Stabilirea persoanelor prevăzute la alin. (3) şi (4) se va face ţinându-se seama şi de domiciliul acestora.

ART. 27

(1) Desemnarea delegaţilor partidelor politice, potrivit art. 24, este obligatorie şi se comunică în scris preşedintelui Biroului Electoral Central, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

(1^1) Desemnarea delegaţilor partidelor politice în birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, potrivit art. 26 alin. (1), este obligatorie şi se comunică în scris preşedintelui biroului electoral de circumscripţie al judeţului sau al municipiului Bucureşti, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

(1^2) Desemnarea delegaţilor partidelor politice în birourile electorale de circumscripţie ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, potrivit art. 26 alin. (1), este obligatorie şi se comunică în scris preşedintelui biroului electoral de circumscripţie al judeţului sau al municipiului Bucureşti, în cel mult 5 zile de la stabilirea zilei referendumului.

(1^3) Desemnarea delegaţilor partidelor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare, potrivit art. 26 alin. (1), este obligatorie şi se comunică în scris preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, cu cel puţin 3 zile înainte de ziua referendumului.

(2) În cazul în care partidele politice nu îşi pot desemna, de comun acord, reprezentanţii în birourile electorale, se va organiza tragerea la sorţi a acestora de către preşedintele biroului electoral respectiv, în prezenţa delegaţilor partidelor.

(3) Dacă birourile electorale nu se pot completa potrivit alineatului precedent, ele vor funcţiona cu numărul de membri existenţi.

ART. 28

(1) Birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, ale comunelor, oraşelor şi municipiilor îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a) fac publicaţiile şi afişările necesare;

b) rezolvă, de îndată sau în cel mult 24 de ore de la sesizare, întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare;

c) totalizează rezultatele referendumului de la secţiile de votare din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti şi, în cel mult 24 de ore de la închiderea scrutinului, le înaintează Biroului Electoral Central, în cazul referendumului naţional, împreună cu documentele care stau la baza acestora.

(2) În cazul referendumului local birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti îndeplinesc, în mod corespunzător, atribuţiile Biroului Electoral Central.

ART. 29

Birourile electorale lucrează în prezenţa a jumătate plus unul din numărul total al membrilor lor şi iau hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi.

ART. 30

(1) Campania pentru referendum începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului.

(2) În campania pentru referendum partidele politice şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, prin adunări publice şi prin mijloace de informare în masă.

(3) Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept.

ART. 31

(1) Fiecare secţie de votare trebuie să aibă un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare.

(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul preşedintelui. Cabinele, urnele şi ştampilele se vor asigura de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti, împreună cu prefecţii.

(3) Modelul ştampilelor care vor fi folosite la referendumul naţional trebuie să fie conform modelului celor aprobate prin Legea nr. 68/1992*), iar pentru referendumul local este cel aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 270/1996.

(4) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie să fie prezent la sediul secţiei de votare în ajunul zilei referendumului, la ora 18,00, şi este obligat să ia măsurile necesare pentru pregătirea operaţiunilor de votare.

(5) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.

ART. 32

(1) În ziua referendumului, la ora 7,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

(2) Preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe buletinele de vot, pe ultima pagină a acestuia, care va rămâne albă.

ART. 33

(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca desfăşurarea referendumului să decurgă în bune condiţii.

(2) Puterile preşedintelui, în această privinţă, se întind şi în afara localului de vot, în curtea acestuia, la intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri.

(3) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi de delegaţii acreditaţi de Biroul Electoral Central nici o altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot peste timpul necesar pentru efectuarea operaţiunii de votare.

(4) Pentru menţinerea ordinii preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefecţi, împreună cu Ministerul de Interne.

ART. 34

Scrutinul se va deschide la ora 8,00 şi se va încheia la ora 20,00.

ART. 35

Cetăţenii care participă la referendum vor primi un buletin de vot, ale cărui dimensiuni se vor stabili de Biroul Electoral Central, în cazul referendumului la nivel naţional, respectiv de biroul electoral de circumscripţie, în cazul referendumului local. Pătratul cu menţiunea "DA" sau "NU" va avea latura de 4 cm. Modelele buletinelor de vot sunt prevăzute în anexele nr. 1A şi 1B.

ART. 36

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului.

ART. 37

(1) Accesul participanţilor la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate sau adeverinţa care ţine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară prevăzută la art. 21, va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "Votat".

(2) Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila "Votat" numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.

(3) După ce a votat participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel că pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grija să nu se deschidă.

(4) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.

(5) Preşedintele poate să ia măsuri că staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

ART. 38

(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(2) Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare pe uşa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore.

(3) În timpul suspendării urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă.

ART. 39

(1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă.

(2) Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.

ART. 40

Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în această situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află cel în cauză, pentru a se efectua votarea.

ART. 41

(1) După închiderea votării preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va proceda la anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate şi la deschiderea urnelor, în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor acreditate să asiste la referendum.

(2) Preşedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, răspunsul votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi.

(3) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de un alt model decât cel legal aprobat, cele pe care ştampila "Votat" a fost aplicată în ambele pătrate sau nu a fost aplicată pe nici unul dintre ele. Dacă ştampila depăşeşte laturile pătratului, însă opţiunea este evidentă, buletinul nu va fi socotit nul.

(4) Buletinele nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(5) După încheierea numărării voturilor se va încheia un proces-verbal care se semnează de preşedinte şi ceilalţi membri ai biroului şi se înaintează, în cel mult 24 de ore, biroului electoral de circumscripţie.

ART. 42

(1) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii cu privire la aceste operaţiuni.

(2) Contestaţiile se formulează în scris şi se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care va elibera dovada de primire.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va hotărî de îndată asupra contestaţiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

ART. 43

(1) Pentru consemnarea rezultatelor referendumului naţional se întocmesc procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 2 - 4.

(2) Rezultatul referendumului local se consemnează în procese-verbale ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 5 şi 6.

ART. 43^1

(1) Procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului referendumului, însoţit de buletinele de vot nule şi cele contestate, de contestaţiile formulate şi de copiile listelor electorale permanente şi ale listelor electorale suplimentare completate la secţia de votare, va fi înaintat biroului electoral ierarhic superior de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, însoţit de 2 membri ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi, şi de pază militară.

(2) Buletinele de vot folosite, cele neîntrebuinţate şi anulate, ştampilele de la secţia de votare se depun spre arhivare la judecătoria la care este arondată unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află secţia de votare.

(3) În cazul referendumului naţional, procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin grija reprezentanţelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată de către preşedintele sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care consemnează şi ştampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatului votării.

(4) Procesul-verbal întocmit de birourile electorale judeţene, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv de biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în cazul referendumurilor naţionale, însoţit de toate procesele-verbale ale secţiilor de votare din subordine, împreună cu copiile listelor electorale permanente, respectiv tabelele electorale utilizate, precum şi de contestaţiile nerezolvate, va fi înaintat la Biroul Electoral Central.

(5) Biroul Electoral Central va înainta copiile listelor electorale permanente, respectiv tabelele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare Autorităţii Electorale Permanente, care le va verifica în vederea depistării eventualelor voturi multiple, în termen de 60 de zile de la data referendumului. În situaţia în care Autoritatea Electorală Permanentă va constata existenţa unor persoane care şi-au exercitat votul de mai multe ori, va sesiza organele de urmărire penală în aplicarea prevederilor art. 54 alin. (2).

ART. 44

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

ART. 45

(1) Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

(2) Legea de revizuire a Constituţiei sau, după caz, măsura demiterii din funcţie a Preşedintelui României intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului.

(3) Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

ART. 46

(1) Prefectul va supraveghea organizarea şi desfăşurarea referendumului local, inclusiv respectarea termenelor pentru realizarea activităţilor prevăzute în prezenta lege.

(2) În termen de 24 de ore de la primirea hotărârii consiliului local sau judeţean, prin care se stabileşte organizarea referendumului local, prefectul va informa Departamentul pentru Administraţie Publică Locală din cadrul Ministerului Funcţiei Publice.

ART. 47

Ministerul Funcţiei Publice va informa Guvernul despre rezultatul referendumului local.

ART. 48

Măsurile tehnico-organizatorice privitoare la referendumul naţional se stabilesc de Guvernul României în termen de 10 zile de la data la care a fost anunţat referendumul.

CAP. 5

Contravenţii şi infracţiuni

ART. 49

Constituie contravenţii, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracţiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea, cu bună ştiinţă, a unei persoane în mai multe liste electorale ale localităţii de domiciliu; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

b) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii din localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi (3);

c) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare persoanei înscrise în listă şi care prezintă act de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unei persoane care nu prezintă acest act;

d) părăsirea localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului referendumului şi de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;

e) absenţa nejustificată a preşedintelui sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora.

ART. 50

Contravenţiile prevăzute la art. 49 lit. a), b) şi c) se sancţionează cu închisoare contravenţională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 30 lei la 120 lei, contravenţia prevăzută la lit. d), cu amendă de la 10 lei la 30 lei, iar cea prevăzută la lit. e), cu amendă de la 4 lei la 10 lei.

ART. 51

(1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 49 se face prin proces-verbal întocmit de:

a) ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, pentru faptele prevăzute la lit. a), b) şi c);

b) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru fapta prevăzută la lit. d);

c) preşedintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum şi preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul preşedinţilor birourilor electorale ierarhic inferioare.

(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 49 lit. d) şi e), o dată cu încheierea procesului-verbal agentul constatator va aplica şi amenda.

(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 49 le sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 49 lit. a), b) şi c) va fi înaintat judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia, care va aplica sancţiunea, ţinând seama şi de dispoziţiile Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările ulterioare.

*) Începând cu data de 25 august 2001, trimiterea la Legea nr. 32/1968 se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în conformitate cu prevederile art. 48 din acelaşi act normativ.

ART. 52

(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) În cazul în care prin fapta prevăzută la alin. (1) s-a pricinuit o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care necesită pentru vindecare îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani.

(3) Tentativa se pedepseşte.

ART. 53

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ART. 54

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului.

(3) Tentativa se pedepseşte.

ART. 55

(1) Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ART. 56

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ART. 57

(1) Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseşte.

ART. 58

Pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

ART. 59

Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 49 sau a infracţiunilor prevăzute la art. 53 - 58 ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.

ART. 60

Anexele nr. 1A, 1B şi 2 - 6 fac parte integrantă din prezenta lege.

CAP. 6

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 61

Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului se suportă după cum urmează:

a) din bugetul de stat, pentru referendumul naţional;

b) din bugetul comunei, oraşului sau judeţului, după caz, pentru referendumul organizat la nivel local.

ART. 62

Prevederile cap. XII din Legea nr. 68/1992*) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi ale cap. VI din Legea nr. 70/1991**) privind alegerile locale se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

*) Legea nr. 68/1992 a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 35/2008.

**) Legea nr. 70/1991, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 67/2004, republicată.

ART. 63

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul-lege nr. 29/1990 privind instituirea referendumului naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 17 ianuarie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Prevederile art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2007:

"ART. II

În tot cuprinsul Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, prin sintagma <<partide politice reprezentate în Parlament>> se înţelege <<partide politice parlamentare şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului>>."

"ART. III

(1) Finanţarea campaniei pentru referendum se face în condiţiile cap. IV din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, atât pentru partidele politice parlamentare, cât şi pentru Preşedintele suspendat al României, căruia i se aplică regimul unui candidat independent.

(2) Controlul finanţării campaniei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României se realizează de către Curtea de Conturi, în condiţiile legii."

Prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009:

"ART. II

(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică şi procedurilor de referendum aflate în curs.

(2) Termenul prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, curge de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."

ANEXA 1A

ROMÂNIA

BULETIN DE VOT

pentru Referendumul naţional din data de ................ asupra ...........

__________

| |

| DA |

| |

|__________|

Problema supusă referendumului .............

__________

| |

| NU |

| |

|__________|

ANEXA 1B

ROMÂNIA

BULETIN DE VOT

pentru Referendumul local din data de ................ asupra ...........

__________

| |

| DA |

| |

|__________|

Problema supusă referendumului .............

__________

| |

| NU |

| |

|__________|

ANEXA 2

Judeţul*) ................................................................

Comuna (oraşul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti) .............

Secţia de votare nr. .....................

PROCES-VERBAL

privind rezultatele referendumului naţional asupra ..................

1. Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum ...............

2. Numărul participanţilor**) ............................................

3. Numărul de buletine de vot primite pentru a fi întrebuinţate ..........

4. Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuinţate .....................

5. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" .................

6. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU" .................

7. Numărul voturilor nule ................................................

8. Numărul voturilor contestate ..........................................

9. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor primite ......................

10. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor soluţionate .................

11. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie .......................

12. Expunerea pe scurt a modului de soluţionare a întâmpinărilor şi contestaţiilor .................................

Preşedintele Biroului electoral, Membri:

.......................................... ................................

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila) (numele, prenumele şi semnătura)

Data .............................

------------

*) Municipiul Bucureşti, în cazul în care secţia de votare face parte din acest municipiu.

**) Numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7.

ANEXA 3

Biroul electoral de circumscripţie

..................................

PROCES-VERBAL

privind rezultatele referendumului naţional asupra ...................

1. Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum ...............

2. Numărul participanţilor*) .............................................

3. Numărul de buletine de vot primite pentru a fi întrebuinţate ..........

4. Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuinţate .....................

5. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA" .................

6. Numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU" .................

7. Numărul voturilor nule ................................................

8. Numărul voturilor contestate ..........................................

9. Numărul total al întâmpinărilor şi contestaţiilor .....................

10. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor soluţionate de către birourile electorale ale secţiilor de votare ............................

11. Expunerea pe scurt a modului de soluţionare a întâmpinărilor şi contestaţiilor de către birourile electorale ale secţiilor de votare .................................................................

12. Numărul întâmpinărilor şi contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie ...............

13. Expunerea pe scurt a modului de soluţionare a întâmpinărilor şi contestaţiilor de către biroul electoral de circumscripţie .................................................................

Preşedintele Biroului electoral, Membri:

.......................................... ................................

(numele, prenumele, semnătura şi ştampila) (numele, prenumele şi semnătura)

Data .............................

------------

*) Numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma ce rezultă din adiţionarea cifrelor de la pct. 5, 6 şi 7.

ANEXA 4

Biroul Electoral Central

.............................

PROCES-VERBAL

privind rezultatele referendumului naţional asupra ....................