luni, 12 noiembrie 2012

Cat castiga un parlamentar într-o lună

De asta se apuca de smenarii si furat din prima clipa  !
Cum mor ăștia de foame , daca investesc intr-o campanie 100.000 de euro într-o lună ca să câştige circa 48.000 de euro în patru ani !
Cât de profitabil este, în realitate, mandatul de parlamentar ?

Mai multi parlamentari, mai putina democratie !




Câştigă 48.000 de euro indemnizaţie în patru ani de mandat, dar li se pare totuşi profitabil să investească şi 100.000 de euro într-o lună de campanie electorală ca să-şi asigure scaunul de deputat sau senator. Costurile unei campanii ca la carte ajung de regulă şi la 150.000 de euro, de trei ori peste pragul legal, sau chiar 300.000 de euro într-un colegiu, estimează consultanţii politici Sebastian Lăzăroiu şi Marian Trifu.
Investiţia este totuşi profitabilă. Statutul, influenţa, imunitatea vin la pachet cu mandatul. În plus, parlamentul s-a dovedit, în ultimii 20 de ani, o uşă dechisă către contractele cu statul ale firmelor cu spate politic, către fondurile europene, dar şi către numirile oamenilor de încredere în companii de stat, care rulează bani publici.
Bani pe masa partidelor pun până şi candidaţii cotaţi cu şanse zero să ajungă în Parlament. Oficial, fiecare trebuie să plătească o taxă de start. Dacă la PNL taxa de candidatură este de aproximativ 2.000 de euro, la ARD urcă la 3.000 de euro, iar la PSD ajunge la 5.000 de euro, au declarat pentru gândul surse din partide.
Conducerile partidelor primesc de la candidaţi bani pentru campania naţională, sub formă de donaţii, contribuţia fiind stabilită de la centru.
Ghişe: "Asta întotdeauna se petrece, ce este surprinzător?"
Senatorul PNL, Ioan Ghişe, a declarat pentru gândul că s-a prezentat la casieria partidului unde a depus 8.000 de lei pentru campania naţională a liberalilor, cotizaţia fiind una obligatorie pentru orice candidat.
"Asta întotdeauna se petrece, ce este surprinzător? Campanie pe gratis se poate face? Cei 8.000 de lei pe care fiecare candidat îi dă la centru se cheltuiesc după cum stabilesc organele de conducere ale partidului. Banii intră în contul partidului, am primit chitanţă pentru ei, sunt donaţii pentru partid. Sunt bani primiţi de conducerea partidului pe bază de chitanţă, s-au depus la casierie. Vă pot prezenta chitanţa şi eu şi ceilalţi colegi", a explicat pentru gândul senatorul PNL, care va candida într-un colegiu din judeţul Braşov.
El a precizat că suma de 8.000 de lei este una fixă, indiferent dacă eşti candidat pentru Senat sau Camera Deputaţilor.
foto: Gândul / Chitanţa primită de senatorul Ghişe de la PNL după ce a donat 8.000 de lei
"S-a ştiut asta. Rămâi candidat din partea partidului dacă plăteşti suma de 8.000 de lei. Suma este la nivelul PNL, nu al USL, este o decizie internă a PNL. Aşa a fost întotdeauna. Pe lângă aceştia, fiecare candidat are nevoie de bani pentru propria campanie. Pentru condiţia de candidat desemnat de partid, fiecare are de dat pentru campania naţională, de când a fost acceptat în postura de candidat, suma de 8.000 de lei", a adăugat Ioan Ghişe.
Pe lângă cei 8.000 de lei donaţi PNL, candidaţii liberali mai au dat 3.500 de lei, garanţia obligatorie care se depune la Autoritatea Electorală Permanentă. În total, din start fiecare candidat al PNL a cheltuit din prima zi, în mod oficial, 11.500 de lei.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


"Altădată au fost sume mai mari. Din memorie vă spun că în 2008 am plătit 100 sau 110 milioane de lei la partid", a adăugat Ghişe care a fost evoluţia donaţiilor obligatorii spre partid.
Cine sunt sponsorii?
Întrebat dacă este dispus să-şi prezinte sponsorii din campania personală, Ioan Ghişe, a precizat că nu doreşte acest lucru deoarece "unii nu doresc să fie identificaţi".
El a recunoscut însă că în timpul campaniei, unii candidaţi recurg la metode neortodoxe.
"Este posibil ca unii dintre candidaţi să facă exhibiţii financiare şi să folosească sume care nu sunt înregistrate contabil. Trăim în România. Este răspunderea lor şi a Curţii de Conturi. Şmecheriile pe care le fac candidaţii nu se fac în sumele prevăzute în lege. Şmecheriile se fac la tiraje, se declară un număr de exemplare şi fac alt număr de exemplare. Curtea de Conturi şi Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să fie vigilente", a spus Ghişe.
Pentru senatorul PNL cea mai mare fraudă în timpul se înregistrează în ultimele zile, prin "pungile electorale".
"Cea mai mare fraudă electorală este când se dau pungi şi asta în mod special în mediul rural. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind mita electorală rezolvă în mediul rural astfel de cadouri? OUG în mediul rural este greu de aplicat, oamenii stau pe dealuri şi este greu să vezi cine ce dă", a spus Ghişe.
PNL are aproximativ 180 de candidaţi la parlamentare, ceea ce înseamnă că la nivel central s-au strâns aproximativ 1.5 milioane de lei.

PSD - DUBLU FAŢĂ DE PNL
Deşi sunt colegi de alianţă cu cei de la PNL, social-democraţii trebuie să cotizeze mai mult la conducerea centrală. Liviu Dragnea şi Victor Ponta au impus o cotă per candidat de 22.500 de lei, adica 5.000 de euro. Surse din PSD au declarat pentru gândul că la aceşti bani trimişi spre vistieria partidului se adaugă cei 3.500 de lei, garanţia pentru Autoritatea Electorală Permanentă.
PSD stă mai bine decât PNL şi în ceea ce priveşte numărul candidaţilor având aproape 230 de candidaţi. Cum donaţia a fost de 22.500 per candidat, suma strânsă în Kiseleff a depăşit cinci milioane de lei.
PDL a strâns deja primul milion de euro
Vasile Blaga a confirmat pentru gândul taxa de 3.000 de euro, dar se eschivează să estimeze câţi bani va investi ARD în toată campania. "E o copilărie să fac o asemenea estimare. Oricum, va fi puţin", a comentat liderul PDL.
Din cotizaţiile obligatorii, ARD strânge de la cei 452 de candidaţi 1.356.000 de euro la bugetul campaniei naţionale din care se tipăresc afişele, se trimit câteva bannere şi câteva mii de flyere în fiecare colegiu.
O campanie ca la carte: de la 100.000 la peste 300.000 de euro
Dincolo de banii strânşi cu chitanţă de partide, investiţiile financiare semnificative se fac însă la nivel de judeţe şi de colegii, unde pragul legal de 50.000 de euro este doar teoretic. Implicat în toate campaniile electorale din ultimii ani, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu susţine că pragul legal de 50.000 de euro este în general depăşit de două-trei ori de candidaţi. "Probabil că e de trei-patru ori suma asta. Cea mai mare parte a banilor se duce nu pe afişe, ci pe mită electorală. Pachete cu făină, zahăr sau bani în mână", a spus Lăzăroiu la Gândul LIVE.
De aceleaşi costuri vorbesc şi consultaţii implicaţi direct în campania pentru parlamentare în acest an. "În practică, acest prag este depăşit extrem de frecvent. Sunt candidaţi care investesc sub 50.000 de euro, dar sunt candidaţi care investesc şi mult peste 300.000 de euro. O campanie convenţională în mediul urban, pentru un candidat la funcţia de deputat (însemnând outdoor, printuri, promoţionale, teren, media, evenimente, internet etc.) se ridică la 100.000 de euro", a estimat pentru gândul consultantul politic Marian Trifu, a cărui firmă are drept clienţi candidaţi la parlamentare.
Costurile scad însă chiar sub pragul legal în situaţia unui candidat cu notorietate mare, susţinut şi de administraţia locală. Chiar şi în aceste cazuri, calculele din PDL nu coboară sub 30.000 de euro de colegiu.
Fifty-fifty la USL
Candidaţii USL încearcă să reducă costurile campaniei electorale printr-o campanie comună a candidaţilor PSD şi PNL.
"Facem un fifty-fifty. Dacă există un candidat de la un partid pentru Senat şi de la celălalt pentru Camera Deputaţior se împart banii. Unul cumpără publicitate în ziare, celălalt la tv. Unul plăteşte flyerele, altul pe cei care le împart. Ideea este să facem o campanie la comun şi ambii candidaţi vor trage pentru a câştiga. La ţară se schimbă stilul de campanie, unul cumpără ceva, altul altceva", ne-a declarat un candidat din USL. Miza centrală a candidaţilor USL este de a obţine în colegii 50% plus unu din voturi.
"Cine nu va trece de pragul de 50% îşi poate lua adio de la Parlament, chiar dacă iese pe primul loc cu 49.99%. Vor fi mulţi candidaţi USL care vor trece de acest prag şi atunci nu vor mai primi nimic la redistribuire", au adăugat cei din USL.
Cât plănuieşte ARD să investească în Bucureşti
La fel de mult contează si brandul partidului sau al alianţei. Dacă USL are deja un brand construit şi cunoscut, promovat intens în media de doi ani, ARD porneşte cu un handicap de notorietate care presupune investiţii financiare mult mai mari, inclusiv la nivel naţional. Va merge în schimb pe brand în judeţe ca Arad, Alba, Cluj, unde alianţa are un electorat mai fidel.
În Bucureşti, de exemplu, bugetul pentru promovarea ARD nu va scădea sub 400.000 de euro, fără a lua în calcul cheltuielile pe colegiu ale fiecărui candidat, au declarat pentru gândul surse din alianţă. Un panou de dimensiuni mici într-un oraş mare ajunge în general la peste 500 de euro pe lună, dar preţul creşte dacă este amplasat central. "Închirierea unui panou 4 x 3 m începe de la 100 sau 200 de euro, dar creşte foarte mult în funcţie de locaţie, de localitate şi de zonă", confirmă Trifu.
La fel, numai o lansare cu folclorişti a candidaţilor la nivel de judeţ poate costa şi 20.000 de euro. "Lansarea candidaţilor se poate face fără niciun cost, printr-o conferinţă de presă la sediul partidului, dar poate costa cu mult peste 20.000 euro dacă evenimentul este însoţit de un concert", arată consultantul contactat de gândul.
Cât costă consultanţii politici
Susţinuţi de un brand mai puternic, USL-iştii au în această rundă electorală o nouă ţintă care îi obligă la cheltuială: atingerea pragului de 50% plus unu din voturi în colegiu ca să fie siguri că ajung în parlament. De cealaltă parte, ARD, trage la redistribuirea naţională să obţină măcar un mandat de parlamentar în fiecare judeţ, ceea ce face să conteze investiţia în fiecare vot din colegiu.
Diferenţe apar şi între urban, unde banii se duc în panotaj şi media şi rural, unde contează sacoşa. "Un colegiu preponderent urban este mai costisitor decât unul rural. Un colegiu cu şanse la redistribuire este mai puţin costisitor decât unul în care obiectivul electoral este de 50% plus 1 din voturi. În alegerile parlamentare, mulţi candidaţi sunt lipsiţi de timp şi trebuie să compenseze prin bani", spune Trifu.
Cei care intră în campanie şi cu o firmă de consultanţă dau 10%-15% din buget pe serviciile consilierilor politici. Suma se dublează însă, ca primă de success, dacă pretendentul intră în final şi în parlament.
Cristian Andrei este reporter special al ziarului Gândul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu