Se afișează postările cu eticheta Cinste. Afișați toate postările

luni, 10 aprilie 2017

Cum dau parlamentarii socoteală

Cât câştigă un parlamentar.

Ce alte beneficii au deputaţii şi senatorii.

Rolul Parlamentului în statul de drept

Ce responsabilitate au parlamentarii si cum dau ei socoteală în fața națiunii ?

În actualul Parlament sunt 508 deputaţi şi senatori. Fiecare ales primeşte o indemnizaţie lunară care pleacă de la 5.400 de lei. Deputaţii şi senatorii au parte de mai multe beneficii, de la salarii, transport, cazare, toate decontate din bugetul de stat.

În cazul în care parlamentarul are funcţii în comisiile de specialitate sau în conducerea Camerei din care face parte, odată cu responsabilităţile, creşte şi salariul. Ajunge până la aproape 16.000 de lei, în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al preşedintelui Senatului.

Ca să ajungă la locul de muncă, deputaţii şi senatorii aleşi în circumscripţiile din ţară au trei variante. Fie aleg transportul gratuit cu trenul sau cu avionul, fie optează pentru maşina personală. Şi fiecare parlamentar primeşte 1.400 de lei pe lună pentru benzină.

Parlamentarii au activitate în Bucureşti maximum trei zile pe săptămână. Cei care au domiciliul în alte judeţe şi nu deţin vreo locuinţă în Bucureşti pot să aleagă să stea fie la hotel, fie în chirie. Indiferent de varianta aleasă, fiecare deputat şi senator primeşte lunar pentru cazare 4.000 de lei.

Fiecare ales trebuie să aibă în circumscripţia sa electorală cel puţin un birou parlamentar, un loc în care să-i primească şi să-i asculte pe cetăţeni. Deputatul sau senatorul poate cheltui aproximativ 10.000 de lei pe lună, pentru chirie, utilităţi, consumabile şi salariile angajaţilor. În plus, orice parlamentar primeşte o tabletă şi un telefon mobil.

Parlamentarii răspund pentru activitatea lor , dau socoteală ?
De ce avem 600 parlam cu beneficii fantastice pentru fiecare ?
Indemnizaţie: 5.401 - 15.825 de lei Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.
Pensii speciale:
Un mandat: 1.550 de lei Două mandate: 3.100 de lei

Trei mandate: 4.600 de lei.

Vezi și

FUNCTIILE PARLAMENTULUI

Alaturi de institutia sefului statului si guvern, parlamentul constituie, in cadrul oricarei societati democratice, institutia politica cu rol major in structurarea si functionarea acesteia.

Ea este creatia politica a burgheziei, a aplicarii in practica a principiilor separatiei puterii si al reprezentativitatii promovate de aceasta clasa. Aparuta inca din perioada moderna, de-a lungul vremii aceasta institutie a cunoscut numeroase transformari, atat in modul de constituire, structurare, functionare, al atributiilor si functiilor, cat si in privinta rolului si locului in societate, a relatiilor cu celalalte institutii ale statului

In reprezentarea, functionarea si eficienta activitatii parlamentului un rol major il are structura acestuia.

Din aceasta perspectiva constatam astazi parlamente constituite dintr-o singura adunare numite parlamente unicamerale si din doua adunari - parlamente bicamerale. Unii autori specialisti vorbesc si de existenta asa-numitelor parlamente multicamerale, luand in consideratie anumite adunari, consilii, comisii ce se pot crea pe langa parlament.

Ele nu sunt insa sinonime cu parlamentul, nu exercita functiile acestuia, au de regula un rol consultativ, cel mult ele pot pune la dispozitia parlamentului unele date, informatii, solutii, proiecte, programe, data fiind structura lor academica stiintifica.

In adevaratul sens al cuvantului, ca structuri, modalitati specifice de constituire si functionare, parlamentul imbraca astazi forma unicamerala sau bicamerala.

Actuala structura a parlamentului este rezultatul actiunii si combinarii a mai multor factori: structura statala, sistemul constitutional, necesitatea modernizarii si cresterii eficientei, factori national-istorici, traditii.

Ponderea, contributia acestor factori in stabilirea structurii parlamentului variaza de la o societate la alta. In unele cazuri au primat factorii ce tin de traditie, in altele structura de stat, in cele mai multe cazuri insa, structura parlamentului a fost rezultatul actiunii tuturor factorilor.

Indiferent de modul sau de constituire, de numarul camerelor, in cadrul oricarui sistem parlamentar democrat se constituie doua tipuri de forte social-politice: majoritatea parlamentara formata din partidul sau coalitia de forte politice care au castigat alegerile si care impreuna formeaza majoritatea simpla de peste 50% cat si cea absoluta adica 2/3 din numarul membrilor parlamentului, majoritate necesara votarii guvernului, a proiectelor de legi ordinare si organice; opozitie politica care intruneste sub 50% din numarul total al voturilor parlamentarilor.

Deosebirea dintre cele doua structuri politice este evidenta. Majoritatea parlamentara este cea care prin votul sau da nastere guvernului, ii acorda votul de investitura si ii sustine activitatea.

Ea are rolul esential in activitatea legislativa, impunand, prin sistemul votului, programul politic al partidului sau coalitiei pe care o reprezinta. Prin politica guvernului, legile votate, majoritatea parlamentara are un rol major in orientarea si dirijarea evolutiei societatii, in conducerea acesteia.

Opozitia parlamentara este necesara si obligatorie in cadrul unui sistem politic democratic, a unui stat de drept. In societatile totalitare, in cele mai multe cazuri opozitia politica lipseste sau este formala.

In raport cu majoritatea parlamentara, opozitia are un rol mult mai mic in dezbaterea si adoptarea legilor, si de aici in orientarea si conducerea societatii.

Rolul opozitiei politice este acela de a cenzura activitatea majoritatii parlamentare, de a informa si sensibiliza opinia publica de eventualele deficiente, neampliniri sau chiar de acte de neconstitutionalitate.

Totodata opozitia politica este cea care prezinta alternative sociale si politice la politica desfasurata de majoritatea politica, de guvernare.

Institutia cu rol major in societatile democratice, parlamentul desfasoara in cadrul acestora importante si multiple functii.

Functia legislativa este activitatea fundamentala pe care o desfasoara parlamentul.

El este unicul organ legiuitor din cadrul statului de drept. Chiar daca guvernul poate emite ordonante, acestea se fac numai cu acordul parlamentului, a unei legi speciale votate de acesta, iar orice ordonanta emisa de guvern urmeaza a fi dezbatuta si aprobata de parlament tot printr-o lege.
Parlamentul emite trei categorii de legi:

a) legi constitutionale, ce au ca obiectiv modificarea, revizuirea constitutiei, votate cu majoritate absoluta;

b) legi organice, adica legi de o deosebita importanta pentru viata sociala, care se voteaza cu majoritate de 2/3;

c) legi ordinare- acestea se voteaza cu o majoritate simpla.

Prin legile pe care le elaboreaza, parlamentul stabileste si orienteaza directia de activitate sociala, economica, culturala si politica a societatii.

Activitatea legiuitoare a Parlamentului este insasi ratiunea sa de a fi, de a functiona.

Alegerea, formarea, numirea, avizarea sau revocarea unor autoritati statale si a membrilor acestora.

Parlamentul este institutia care acorda votul de investitura a primului-ministru si guvernului sau, il poate revoca si dizolva prin mecanismele sale legale-motiunea simpla sau de cenzura.

Totodata el este cel care avizeaza sau numeste unii demnitari in stat, judecatori, ambasadori sau membrii unor institutii centrale.

Functia de control

Investit cu puterea poporului, parlamentul realizeaza si o importanta functie de control. In principiu, aceasta vizeaza constitutionalitatea legilor, a unor decizii si masuri intreprinse si aplicate de guvern, revocarea unor organe de stat sau inalti functionari. Controlul are in vedere si plangerile, sesizarile cetatenilor adresate parlamentului, unele abuzuri intreprinse de unele institutii si reprezentantii acestora impotriva lor.

Stabilirea directiilor principale ale activitatii sociale, economice, culturale si politice

Fiind ales de catre cetateni, prin vot, reprezentand vointa acestora, parlamentul are dreptul sa exercite cele mai importante drepturi si atributii ale acestora, sa decida in problemele majore ale dezvoltarii sociale.

Acest fapt se realizeaza prin legile elaborate de parlament, cum ar fi:

- votarea bugetului de stat si a programului de guvernare prin care se directioneaza evolutia sociala a tarii;

- declararea mobilizarii generale sau partiale, a starii de razboi, sau a suspendarii ostilitatilor militare;

- reglementarea organizarii si functionarii institutiilor de stat, a activitatii partidelor politice etc.

Veniturile parlamentarului român

Indemnizaţie: 5.401 - 15.825 de lei
Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei
Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.
Pensii speciale:
Un mandat: 1.550 de lei
Două mandate: 3.100 de lei
Trei mandate: 4.600 de lei.

Care este rolul Parlamentului

Pe 11 decembrie suntem aşteptaţi la urne pentru a ne alege parlamentarii. Un vot important, care trasează parcursul României pentru următorii patru ani. Dar să vedem ce atribuţii au cei 466 de senatori şi deputaţi care vor compune Legislativul.

Parlamentul este, potrivit Constituţiei, forul care dezbate şi aprobă toate legile după care ne ghidăm în societate: în raporturile noastre de muncă, sociale, în educaţie, sănătate sau apărare. Tot Parlamentul numeşte şefii de servicii secrete, judecătorii Curţii Constituţionale sau Avocatul Poporului.

Componenţa şi programul Guvernului depind tot de Parlament. Imediat după alegeri, în funcţie de înţelegerile politice, majoritatea parlamentarilor înaintează preşedintelui o propunere de premier. Cabinetul de miniştri şi programul de guvernare sunt validate tot prin votul aleşilor. Dacă în cei patru ani de mandat deputaţii şi senatorii sunt nemulţumiţi de prestaţia Guvernului, pot vota o moţiune de cenzură prin care să îi demită pe premier şi pe miniştri.

Activitatea de zi cu zi a Parlamentului presupune însă elaborarea, dezbaterea şi votarea legilor. Fiecare propunere iniţiată de parlamentari, Guvern sau cetăţeni se discută prima oară în comisiile de specialitate şi apoi se votează în plen. Dacă un proiect legislativ s-a votat prima oară la Camera Deputaţilor, el urmează aceeaşi procedură în Senat. Şi invers. Deputaţii au ultimul cuvânt când vine vorba despre legislaţia muncii, mediu, ajutoare sociale. Senatul decide regulile din educaţie sau administraţie locală.
În şedinţe reunite, parlamentarii votează conducerea serviciilor secrete sau a diverselor instituţii din subordine: Autoritatea de Supraveghere Financiară, televiziunea publică, Avocatul Poporului. Tot împreună, aleşii primesc mesajul preşedintelui României sau rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În situaţie de criză, Parlamentul poate declara starea de război, mobilizarea şi încetarea ostilităţilor militare.

Dacă trei zile pe săptămână parlamentarii lucrează la Bucureşti, vinerea este dedicată alegătorilor. La cabinetele parlamentare din ţară, deputaţii şi senatorii trebuie să discute propunerile şi doleanţele cetăţenilor din colegiile lor.

Miza de a fi parlamentar: zeci de mii de lei lunar. Aleşii beneficiază de venituri generoase şi decontarea cheltuielilor
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Alegerile parlamentare din 11 decembrie reprezintă o miză importantă pentru mii de cetăţeni care speră să câştige un loc în viitorul Legislativ. Rolul de deputat sau senator presupune, pe lângă o mulţime de responsabilităţi, şi o serie de avantaje de care cetăţeanul de rând nu beneficiază. Iar beneficiile nu se limitează doar la mandatul aflat în desfăşurare, ci se prelungesc şi după ce acesta se încheiere. Mai exact, începând din 2016, sute de foşti parlamentari beneficiază de pensii speciale.

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Pe data de 11 decembrie, românii îşi aleg deputaţii şi senatorii care se vor ocupa de legile ţării pentru următorii patru ani. În teorie, misiunea aleşilor nu este uşoară deloc, însă, cu toate astea, nu puţini sunt cei care au intrat în lupta pentru un loc în viitorul Parlament. Pe lângă indemnizaţia lunară netă (aproape de trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie), beneficiile de care au parte parlamentarii nu sunt deloc de neglijat.

Venituri pentru senatori şi deputaţi

Deputații şi senatorii primesc, pe durata exercitării mandatului, o indemnizaţie lunară stabilită prin lege. În prezent, indemnizaţia brută medie a unui deputat sau senator este de peste 7.000 de lei (peste 5.000 de lei net), dacă acesta nu ocupă şi funcţii de conducere în Parlament, în comisii sau în Biroul Permanent al Camerei din care face parte. Pentru şefii de comisii şi liderii Biroului Permanent, indemnizaţia brută lunară poate depăşi 19.000 de lei.

La această indemnizaţie fixă lunară se poate adaugă suma forfetară, tot lunară, pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, care valorează nu mai puţin de o indemnizaţie şi jumătate, adică alţi peste 17.000 - 18.000 de lei, brut (12.000 de lei - 13.000 de lei, net). Astfel, venitul lunar brut poate ajunge la aproximativ 24.000 - 25.000 de lei.

Veniturile de mii de lei ale parlamentarilor sunt doar un vis frumos pentru cei mai mulţi români. Potrivit datelor Ministerului Muncii, publicate de zf.ro în luna mai 2016, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane). Aproape un sfert, 23% dintre angajaţi (1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei, net, pe lună.

Dacă ţinem cont şi de orele de muncă, cetăţeanul de rând iese, din nou, în dezavantaj. Spre deosebire de un angajat care lucreaza 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana, parlamentarii muncesc, în medie, 6 ore pe zi, patru zile pe săptămână, nouă luni pe an.

În Senatul României sunt 162 de senatori. Potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului, (ultima actualizare a fost făcută în august 2016), cea mai mică indemnizaţie netă lunară a fost de 5.401 lei, iar cea mai mare, 15.825 de lei, care corespunde venitului preşedintelui instituţiei, Călin Popescu Tăriceanu.

În Camera Deputaţilor sunt 356 de deputaţi. Potrivit datelor publicate pe site-ul instituţiei (ultima actualizare a fost făcută în septembrie 2016), cea mai mică indemnizaţie netă lunară a fost de 3.190, iar cea mai mare, 15.741 de lei, cât este venitul preşedintelui Camerei, Florin Iordache.

În afară de banii din indemnizaţii, parlamentarii beneficiază şi de o mulţime de alte beneficii faţă de cetăţenii de rând.

Diurna pentru senatori şi deputaţi

Potrivit legii 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aleşii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu
au domiciliul în Bucuresti sau în judeţul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară brută prevăzută pentru deputat sau senator.

De asemenea, mai beneficiază de diurnă deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, altele decât cele în care au domiciliul, sau la Bucureşti, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului.

Cazare pentru senatori şi deputaţi

Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în București sau judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea chetuielilor de cazare în Bucureşti. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puțin de jumătate din indemnizaţia brută a deputatului, respectiv al senatorului.

În plus, deputaţii şi senatorii au dreptul să deconteze cazarea în teritoriu, în unităţi de primire turistice cu clasificare de cel mult 4 stele, sau pot primi 2% din indemnizaţia lunară brută pentru fiecare noapte de cazare.

Mai mult, deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, altele decât cele în care au domiciliul, sau la Bucureşti, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiază de cazare în limita numărului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.

Transport pentru senatori şi deputaţi

Parlamentarii s-au asigurat şi la capitolul "transport". Aleşii nu vor mai beneficia de autoturisme pentru deplasarea în colegiile şi circumscripţiile electorale, ci vor primi o sumă forfetară în vederea acoperirii cheltuielilor de transport, care va fi decontată prin declaraţii pe propria răspundere. Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în prezent fiind în valoare de 1.400 de lei. De asemenea, parlamentarii beneficiază de transport gratuit intern pe calea ferată cu orice categorie de trenuri de călători.

Decontarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii

Potrivit senat.ro, parlamentarii îşi pot deconta o serie de cheltuieli:

chiria pentru sediul birourilor parlamentare
energia electrică
gazele naturale
energia termică și apă caldă
cheltuieli de salubritate
apă curentă și canalizare
furnituri și materiale de birou
consumabile pentru computere
materiale și ustensile pentru curățenie
reparația bunurilor din dotarea birourilor
publicații și abonamente la presa locală și națională
cărți
abonament telefon mobil
anunțuri în mass-media
reparații curente și igienizări efectuate la sediul birourilor parlamentare
convorbiri pe liniile de telefonie fixe - numai convorbiri naționale
abonament și trafic internet la sediul biroului parlamentar
elaborare și actualizare pagină web
abonament TV cablu sau satelit
expedieri poștale
cost servicii medicale la angajarea personalului în cadrul birourilor

Pensii speciale pentru senatori şi deputaţi

În 2015, parlamentarii şi-au votat mai multe beneficii, printre care legea privind pensiile speciale şi majorări de indemnizaţii de 10%, la un loc cu toţi bugetarii.

Astfel, deputaţii şi senatorii beneficiază de pensii speciale de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie.

Pensia se va acorda în limita a trei mandate, urmând să fie calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată. Astfel, un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o pensie specială de circa 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, circa 4.600 de lei.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/postul-de-parlamentar--ravnit-de-mii-de-romani--senatorii-si-deputatii-beneficiaza-de-venituri-generoase-si-decontarea-cheltuielilor_328620.html#ixzz4drxFYgC8

Sau apucat de băut sau de păcănele de nu le ajung banii ?
Daca este rău în parlament , de ce nu pleacă nimeni acasă ?
Dar de suma forfetară a uitat , Dar de toate deconturile ?

De ce avem 600 parlam cu beneficii fantastice pentru fiecare ?
Indemnizaţie: 5.401 - 15.825 de lei Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.

Pensii speciale:
Un mandat: 1.550 de lei Două mandate: 3.100 de lei
Trei mandate: 4.600 de lei.

vineri, 4 ianuarie 2013

Deputatul 317

-->

Ce are deputatul 317 si nu au ceilalti parlamentari.

"E o confuzie in termeni. Nu cred ca Boureanu sau alti domni au fost acuzati de asa ceva"

Despre deputatul cu numarul 317, pe nume Catalina Elena Stefanescu, se stiau pana acum doua lucruri: ca la 24 de ani este cel mai tanar din noua legislatura si ca a fost "secretara" liderului PSD Liviu Dragnea, la Teleorman.

Ce nu se stia este ca vorbeste trei limbi straine, ca a studiat la Moscova, ca este olteanca si ca a preferat, spre deosebire de unii colegi din PSD, sa nu isi umfle CV-ul cu unele studii pe care inca nu le-a finalizat cu diploma.

In campania electorala, impotriva ei s-a lansat o poza veche, care i-a pecetluit renumele: o tanara dansatoare lasciva, agatata de gatul secretarului general al PSD si actual vicepremier Liviu Dragnea. Asa ar fi intrat Catalina Stefanescu in politica. Nimic mai gresit, spune ea.

Vezi și

"S-au spus multe rautati. S-au dat poze in care nu eram eu. Acum va puteti da seama ca nu eram eu, pentru ca ma vedeti. Era o dansatoare profesionista, bruneta, mult mai inalta decat mine, era un eveniment la care eu nici macar nu am participat. Vi se pare ca acum 4 ani, adica la 20 de ani, as fi putut arata ca la 35?", rade cochet Catalina Stefanescu, cand o intrebi daca a valsat primii pasi in politica alaturi de Liviu Dragnea.
Intr-adevar, Catalina Stefanescu este o fata cu un aspect greu de confundat, cand o vezi pe holurile Parlamentului. imbracata intr-un taior negru care contrasteaza cu figura ei copilaroasa, eleganta din varful parului atent impletit pana la pantofii din piele mata, cu toc inalt, Catalina nu face inca lumea sa intoarca capul dupa ea. Sta la cutie, atat prin tinuta, cat si prin comportament. Se fereste de presa, evita sa mearga pe mijlocul holurilor largi din Casa Poporului si nu atarna in compania unor politicieni celebri.
Spre deosebire de colegele ei de Parlament, mai experimentate, dar care au fost acuzate, ca si ea, ca au avansat cu ajutorul liderilor influenti in partide, tanara de la PSD Teleorman nu vrea sa iasa in evidenta. La 24 de ani, nu aduna inca ciorchini de ziaristi in jurul ei, ca Elena Udrea, nu defileaza apasat, in tinute fistichii si nu se pupa cu cei cunoscuti, ca Alina Gorghiu.
Catalina este insa deja cunoscuta. Veteranul Madalin Voicu de la PSD o opreste in plen si schimba cateva vorbe razand cu ea. La pranz, ciugulind doar un strudel cu mere, Catalina are compania a trei domni deputati. Tanarul Vlad Cosma, ajuns deputat PSD in Parlament cu renumele de "baiatul lui tata", o scaneaza din trecere si ii confirma conspirativ unui prieten: "Asta e!".
In prima zi de munca la Parlament, Catalina Stefanescu vrea sa faca lucrurile ca la carte. Cu o ora inainte de inceperea primei sedinte a plenului Camerei Deputatilor, a iesit din sedinta USL in care Ponta, Antonescu si Constantin bateau in cuie ultimele detalii ale Guvernului, si s-a dus sa pregateasca hartogaraia.
Ca junioara a Parlamentului, Catalina a fost secretara de sedinta a Camerei Deputatilor, alaturi de alti doi tineri deputati. Ei trei l-au acompaniat pe veteranul Dinu Giurescu, cel mai in varsta deputat din noul Parlament, care a prezidat prima sedinta a Camerei din noul Parlament.
Catalina nu a avut loc insa la prezidiu, fiind preferata Gabriela Podasca, 28 de ani, de la PSD. "A fost in ordine alfabetica, mi-au promis ca maine o sa stau eu la prezidiu", zambeste putin dezamagita Catalina Stefanescu.
La primul vot cu cartela, a sovait. Dar nici nu a apucat sa intoarca privirea pentru ajutor, ca doi colegi din jur i-au si explicat cum functioneaza aparatul.
Misterele Catalinei: Oltenia, Rusia, Portugalia
Desi lumea o stie de Catalina Stefanescu din Teleorman, tanara este o olteanca nascuta in Ramnicu Valcea si locuieste in Bucuresti. "Dar in fiecare weekend sunt in colegiu la Teleorman, pentru ca asta a fost prima mea promisiune de campanie", spune tanara deputata.
Catalina spune ca stie trei limbi straine - engleza, rusa si portugheza. A studiat limbile straine la universitatea Bucuresti, s-a specializat in engleza-rusa, apoi a plecat cu o bursa de un semestru la Moscova, la Institutul Puskin. Rade cand o intrebi daca a dorit sa respecte o traditie rusofila din PSD: "Nu e vorba de traditie si avand in vedere ca m-am nascut in 1988, nu cred ca pot fi acuzata de comunism. Mi-a placut limba rusa, am avut note foarte mari si acolo a fost bursa, pentru a aprofunda cunostiintele de limba".
A mai absolvit un masterat de politici publice la SNSPA si acum urmeaza cursurile Institutului Diplomatic Roman. "Nu il veti gasi in CV, pentru ca este in curs de finalizare", spune serioasa Catalina.
Cum a ajuns "secretara" lui Dragnea: "Nu e sanatos sa sari pasi"
Cu o familie inrolata cu carnet de partid in PSD, era greu ca tanara Catalina Stefanescu sa nu ajunga in acelasi loc.
"Am fost informata si implicata in acest domeniu de mica. La mine in familie toata lumea era de orientare social-democrata, erau membri PSD. Se discuta politica si m-a captivat subiectul. Am devenit simpatizant, apoi membru in cadrul organizatiilor de tineret. Incetul cu incetul s-au produs acesti pasi. A fost un parcurs normal, nu am sarit etape. Am participat la activitatile de tineret, de campanie, de instruire. Nu e sanatos sa sari pasi", povesteste pentru gandul Catalina Stefanescu.
La 24 de ani, recunoaste ca deputatia a venit un pic prea devreme: "Recunosc ca nu aveam ca obiectiv principal sa devin deputat, imi doream, dar nu neaparat acum. Dar daca mi s-a oferit sansa, am acceptat".
Cum a aparut aceasta sansa? Nu din senin si nu de la Liviu Dragnea, se apara Catalina.
"Daca as fi candidat in Vrancea, probabil ca as fi fost acuzata de o legatura cu domnul Oprisan, daca as fi candidat in Valcea, cu domnul Calea. Acest lucru se datoreaza faptului ca sunt femeie. Nu cred ca, de exemplu, domnul Boureanu sau alti domni au fost vreodata acuzati de asa ceva. Am avut ocazia sa colaborez cu domnul secretar general (Liviu Dragnea-n.r.), dar nu acest lucru a determinat candidatura mea", spune Catalina Stefanescu, pentru gandul.
De altfel, propunerea de a candida la Parlament nu ar fi venit de la Dragnea, ci de la longevivul primar din Turnu Magurele, Nicolae Mohanu, spune Catalina Stefanescu. Cu toate acestea, a lucrat in echipa lui Liviu Dragnea si activitatile ei au avut mereu legatura cu Consiliul Judetean Teleorman, dar nu ca secretara personala a lui Dragnea.
"Este o confuzie de termeni, nu am fost secretara domnului Dragnea. In statut exista un secretar general al partidului, acesta este domnul Liviu Nicolae Dragnea. Echipa dumnealui se numeste secretariatul general. Acolo este o echipa de tineri, fiecare se ocupa de particica lui, nu exista un secretar sau o secretara. Eu ma ocupam de relatia cu partenerii externi, prin prisma pregatirii - cunostintele de limbi straine", sustine Catalina Stefanescu.
Legatura cu primarul din Turnu Magurele a aparut dupa ce Catalina s-a implicat intr-o festivitate anuala din Teleorman.
"Am fost alaturi de tinerii din Teleorman de foarte mult timp. In fiecare an se organizeaza de Consiliul Judetean un eveniment numit Parada Europei. Participa liceele, fiecare reprezinta cate o tara, cu care alegorice. Eu am fost doi ani la rand, i-am sustinut pe tineri. Asa l-am cunoscut pe domnul Mohanu, de unde a venit propunerea", povesteste deputata.
Planurile Catalinei Stefanescu in Parlament
Catalina Stefanescu vrea sa fie membra in Comisia de Invatamant a Camerei Deputatilor. Nu se lanseaza in gol cand o intrebi ce planuri are in Parlament, nici daca viseaza sa ajunga ministru. Deocamdata, se gandeste doar la un proiect de lege.
"Imi doresc foarte mult sa se rezolve acel paradox al tinerilor la angajare - ai terminat o facultate si nu vrea nimeni sa te angajeze pentru ca nu ai experienta. M-am gandit ca aceast problema s-ar putea rezolva daca ar exista un parteneriat real intre universitati si angajatori, studentii sa faca practica in mod concret de pe bancile scolii si aceasta practica sa fie recunoscuta ca experienta in munca", spune Catalina Stefanescu.
Catalina Stefanescu stie ca multa lume e cu ochii pe ea si asteapta sa vada cum se misca prin politica de la centru: "Sunt la inceput si am de invatat de la toata lumea. Am o responsabilitate foarte mare atat in fata cetatenilor din colegiul meu, cat si in fata tinerilor din toata tara. Daca eu deschid un drum pe care se merge cu seriozitate, cu dorinta de a face lucruri cu impact pozitiv, atunci poate peste 4 ani vom vedea mai multi tineri ca incearca sa candideze".
Peste 10 ani, Catalina Stefanescu nu se vede neaparat in politica.
"Sunt atrasa in primul rand de lucrul cu oamenii. In politica asta ai sansa sa faci, sa lucrezi cu oamenii si in folosul oamenilor. Eu asta imi doresc sa fac. Acum sunt foarte concentrata pe ce am vorbit cu cetatenii din colegiul meu si daca o sa reusesc sa realizez proiectele, poate peste 4 ani ma voi gandi la o continuitate a carierei politice. Daca nu, probabil ca nu voi mai activa in politica".

Secretara lui Liviu Dragnea, o tânără de 23 de ani, candidează pe listele USL la un loc de deputat în Turnu Măgurele

Cătălina Ștefănescu, secretara lui Liviu Dragnea, o tânără de doar 23 de ani, candidează din partea USL pentru un fotoliu în Camera Deputaților, în colegiul din Turnu Măgurele.

Din cauza vârstei sale, secretara președintelui Consiliului Județean Teleorman și-a atras cu ușurință critici.

În exclusivitate la B1 TV, candidata PP - DD Liliana Mincă şi vicepreşedintele PDL, Cristian Boureanu, au comentat intrarea în politică a secretarei dansatoare.

”E de râsul curcilor s-o pui parlamentar”, a spus revoltată Liliana Mincă. ”În Parlament sunt comisii de specialitate. La ce comisie o vedeți dvs pe această domnișoară candidând. Nu, eu nu am nimic, că vreau cât mai multe femei în Parlament, dar femei cu experiență, cum este Maria Grapini, cum este Doina Pârcălabu, Doina Jipa, Simona Man.

Tânăra de 23 de ani nu are un CV impresionant, de curând absolvind cursurile Facultății de Limbi Moderne Aplicate, moment după care a devenit secretara baronului local Liviu Dragnea.

Aşa se prezintă candidata USL Cătălina Ştefănescu la colegiul din Turnu Măgurele pentru Camera deputaţilor.

Protejata lui Dragnea are o personalitate importantă:a dansat bine pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman chiar la petreceri de partid şi nu a mai contat lipsa totală de experienţă în politică.

Chiar daca are doar 23 de ani, protejata lui Dragnea a apucat deja să strângă ceva avere. Conform declaraţiei, tânara deţine un apartament de 61 de metri pătraţi şi un automobil Citroen, vechi din 2005.

Presa locală a criticat şi ea apariţia rapidă a Cătălinei Ştefănescu pe listele USL la alegerile parlamentare şi a tras un semnal de alarmă - demersul european de a avea 50 la sută femei în funcţii politice este în pericol.

Un articol de: B1 TV | 15 Noi 2012, 09:18