Se afișează postările cu eticheta Castig. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Castig. Afișați toate postările

duminică, 11 martie 2018

Perlamentarii noștri

indemnizația de hrană este o sumă de bani, aproximativ 300 lei/lună, pe care o primesc persoanele care lucrează la firmele de stat (bugetarii), suplimentar față de salariu, începând cu anul 2019. 
Conform Articolului 18, din Legea 153/2017 numită și Legea Salarizării, începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

Trebuie stabilit prin Lege că nu poti candida de două ori succesiv pentru o funcție publică !
Parlamentarii trebuie să indeplinească  , 
criterii de integritate și de înaltă ținută morală !


Vezi si Modificarea legea Electorale , astfel incit Primarii / Demnitarii aflați in finctie , dacă vor să candideze , să își dea demisia dint toate funcțiile publice cu cel puțin 3-6 luni față de data alegerilor .

Tudorel Toader a încasat, anul trecut, venituri 327.176 de lei din pensii, potrivit propriei declaraţii de avere, publicată săptămâna trecută.

Dacă stăm să calculăm, asta ar însemna o pensie lunară de peste 27 de mii de lei. Pe lângă această pensie, ca ministrul, acesta a primit un salariu de 120.207 lei, pentru anul 2017, dar și salariul de profesor la Universitatea „Al. Ioan Cuza“ Iaşi care s eridică la 176.936 lei pe an.
Acesta mai încasează și indemnizaţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturi, care s-a ridicat, anul trecut, la 69.686 lei.

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


Potrivit declarației sale de avere, acesta a mai câștigat 3 600 de euro din chirii.
Nici soția nu stă rău deloc. Elena Toader a încasat, anul trecut, 33.308 lei, venituri din salariul de medic primar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ Iaşi. De asemenea, aceasta este și cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi, unde a câștigat sumă de 82.374 lei şi venituri din profesii liberale – 2.000 de lei.
În conturi, ministrul Justiției deține 400 de euro, 1.800 de dolari şi 218.153 de lei. Acesta are două credite, în valoare de 55.000 de euro şi 35.000 de lei, ambele scadente în anul 2023.

luni, 10 aprilie 2017

Cum dau parlamentarii socoteală


Cât câştigă un parlamentar. 
Ce alte beneficii au deputaţii şi senatorii. 
Rolul Parlamentului în statul de drept



Ce responsabilitate au parlamentarii si cum dau ei socoteală în fața națiunii ?

În actualul Parlament sunt 508 deputaţi şi senatori. Fiecare ales primeşte o indemnizaţie lunară care pleacă de la 5.400 de lei. Deputaţii şi senatorii au parte de mai multe beneficii, de la salarii, transport, cazare, toate decontate din bugetul de stat.

În cazul în care parlamentarul are funcţii în comisiile de specialitate sau în conducerea Camerei din care face parte, odată cu responsabilităţile, creşte şi salariul. Ajunge până la aproape 16.000 de lei, în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al preşedintelui Senatului.

Ca să ajungă la locul de muncă, deputaţii şi senatorii aleşi în circumscripţiile din ţară au trei variante. Fie aleg transportul gratuit cu trenul sau cu avionul, fie optează pentru maşina personală. Şi fiecare parlamentar primeşte 1.400 de lei pe lună pentru benzină.

Parlamentarii au activitate în Bucureşti maximum trei zile pe săptămână. Cei care au domiciliul în alte judeţe şi nu deţin vreo locuinţă în Bucureşti pot să aleagă să stea fie la hotel, fie în chirie. Indiferent de varianta aleasă, fiecare deputat şi senator primeşte lunar pentru cazare 4.000 de lei.

Fiecare ales trebuie să aibă în circumscripţia sa electorală cel puţin un birou parlamentar, un loc în care să-i primească şi să-i asculte pe cetăţeni. Deputatul sau senatorul poate cheltui aproximativ 10.000 de lei pe lună, pentru chirie, utilităţi, consumabile şi salariile angajaţilor. În plus, orice parlamentar primeşte o tabletă şi un telefon mobil.


Parlamentarii răspund pentru activitatea lor , dau socoteală ?
De ce avem 600 parlam cu beneficii fantastice pentru fiecare ?
Indemnizaţie: 5.401 - 15.825 de lei  Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei  Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.
Pensii speciale:
Un mandat: 1.550 de lei   Două mandate: 3.100 de lei   

Trei mandate: 4.600 de lei. 


Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Europa privită din viitor

  5. Hrana vie

  6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  7. Destinatii uimitoare pe glob

  8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  9. Primarul care nu frură

  10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  13. O Nouă Republică

  14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  19. Fii propriul tău nutriționist

  20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  21. Slăbești daca esti motivat

  22. Serbet de ciocolata

  23. Set medical Covid necesar acasă

  24. Medicament retras - folosit în diabet

  25. Brexit-ul - Spaima Europei

  26. Virusul Misterios

  27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  28. Sistemele solare - apă caldă

  29. Economisirea energiei electrice

  30.  Hoțul de cărți

  31. Aparitia starii de insolventa

  32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  33. Microbii din organismul uman

  34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

  38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici


FUNCTIILE PARLAMENTULUI
Alaturi de institutia sefului statului si guvern, parlamentul constituie, in cadrul oricarei societati democratice, institutia politica cu rol major in structurarea si functionarea acesteia.
Ea este creatia politica a burgheziei, a aplicarii in practica a principiilor separatiei puterii si al reprezentativitatii promovate de aceasta clasa. Aparuta inca din perioada moderna, de-a lungul vremii aceasta institutie a cunoscut numeroase transformari, atat in modul de constituire, structurare, functionare, al atributiilor si functiilor, cat si in privinta rolului si locului in societate, a relatiilor cu celalalte institutii ale statului
In reprezentarea, functionarea si eficienta activitatii parlamentului un rol major il are structura acestuia.
Din aceasta perspectiva constatam astazi parlamente constituite dintr-o singura adunare numite parlamente unicamerale si din doua adunari - parlamente bicamerale. Unii autori specialisti vorbesc si de existenta asa-numitelor parlamente multicamerale, luand in consideratie anumite adunari, consilii, comisii ce se pot crea pe langa parlament.
Ele nu sunt insa sinonime cu parlamentul, nu exercita functiile acestuia, au de regula un rol consultativ, cel mult ele pot pune la dispozitia parlamentului unele date, informatii, solutii, proiecte, programe, data fiind structura lor academica stiintifica.
In adevaratul sens al cuvantului, ca structuri, modalitati specifice de constituire si functionare, parlamentul imbraca astazi forma unicamerala sau bicamerala.
Actuala structura a parlamentului este rezultatul actiunii si combinarii a mai multor factori: structura statala, sistemul constitutional, necesitatea modernizarii si cresterii eficientei, factori national-istorici, traditii.
Ponderea, contributia acestor factori in stabilirea structurii parlamentului variaza de la o societate la alta. In unele cazuri au primat factorii ce tin de traditie, in altele structura de stat, in cele mai multe cazuri insa, structura parlamentului a fost rezultatul actiunii tuturor factorilor.
Indiferent de modul sau de constituire, de numarul camerelor, in cadrul oricarui sistem parlamentar democrat se constituie doua tipuri de forte social-politice: majoritatea parlamentara formata din partidul sau coalitia de forte politice care au castigat alegerile si care impreuna formeaza majoritatea simpla de peste 50% cat si cea absoluta adica 2/3 din numarul membrilor parlamentului, majoritate necesara votarii guvernului, a proiectelor de legi ordinare si organice; opozitie politica care intruneste sub 50% din numarul total al voturilor parlamentarilor.
Deosebirea dintre cele doua structuri politice este evidenta. Majoritatea parlamentara este cea care prin votul sau da nastere guvernului, ii acorda votul de investitura si ii sustine activitatea.
 Ea are rolul esential in activitatea legislativa, impunand, prin sistemul votului, programul politic al partidului sau coalitiei pe care o reprezinta. Prin politica guvernului, legile votate, majoritatea parlamentara are un rol major in orientarea si dirijarea evolutiei societatii, in conducerea acesteia.
Opozitia parlamentara este necesara si obligatorie in cadrul unui sistem politic democratic, a unui stat de drept. In societatile totalitare, in cele mai multe cazuri opozitia politica lipseste sau este formala.
In raport cu majoritatea parlamentara, opozitia are un rol mult mai mic in dezbaterea si adoptarea legilor, si de aici in orientarea si conducerea societatii.
Rolul opozitiei politice este acela de a cenzura activitatea majoritatii parlamentare, de a informa si sensibiliza opinia publica de eventualele deficiente, neampliniri sau chiar de acte de neconstitutionalitate.
Totodata opozitia politica este cea care prezinta alternative sociale si politice la politica desfasurata de majoritatea politica, de guvernare.
Institutia cu rol major in societatile democratice, parlamentul desfasoara in cadrul acestora importante si multiple functii.
  • Functia legislativa este activitatea fundamentala pe care o desfasoara parlamentul.
El este unicul organ legiuitor din cadrul statului de drept. Chiar daca guvernul poate emite ordonante, acestea se fac numai cu acordul parlamentului, a unei legi speciale votate de acesta, iar orice ordonanta emisa de guvern urmeaza a fi dezbatuta si aprobata de parlament tot printr-o lege.
Parlamentul emite trei categorii de legi:
a) legi constitutionale, ce au ca obiectiv modificarea, revizuirea constitutiei, votate cu majoritate absoluta;
b) legi organice, adica legi de o deosebita importanta pentru viata sociala, care se voteaza cu majoritate de 2/3;
c) legi ordinare- acestea se voteaza cu o majoritate simpla.
Prin legile pe care le elaboreaza, parlamentul stabileste si orienteaza directia de activitate sociala, economica, culturala si politica a societatii.
Activitatea legiuitoare a Parlamentului este insasi ratiunea sa de a fi, de a functiona.
  • Alegerea, formarea, numirea, avizarea sau revocarea unor autoritati statale si a membrilor acestora.
Parlamentul este institutia care acorda votul de investitura a primului-ministru si guvernului sau, il poate revoca si dizolva prin mecanismele sale legale-motiunea simpla sau de cenzura.
 Totodata el este cel care avizeaza sau numeste unii demnitari in stat, judecatori, ambasadori sau membrii unor institutii centrale.
  • Functia de control
Investit cu puterea poporului, parlamentul realizeaza si o importanta functie de control. In principiu, aceasta vizeaza constitutionalitatea legilor, a unor decizii si masuri intreprinse si aplicate de guvern, revocarea unor organe de stat sau inalti functionari. Controlul are in vedere si plangerile, sesizarile cetatenilor adresate parlamentului, unele abuzuri intreprinse de unele institutii si reprezentantii acestora impotriva lor.
  • Stabilirea directiilor principale ale activitatii sociale, economice, culturale si politice
Fiind ales de catre cetateni, prin vot, reprezentand vointa acestora, parlamentul are dreptul sa exercite cele mai importante drepturi si atributii ale acestora, sa decida in problemele majore ale dezvoltarii sociale.
Acest fapt se realizeaza prin legile elaborate de parlament, cum ar fi:
- votarea bugetului de stat si a programului de guvernare prin care se directioneaza evolutia sociala a tarii;
- declararea mobilizarii generale sau partiale, a starii de razboi, sau a suspendarii ostilitatilor militare;
- reglementarea organizarii si functionarii institutiilor de stat, a activitatii partidelor politice etc.

Veniturile parlamentarului român
Indemnizaţie: 5.401 - 15.825 de lei
Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei
Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.
Pensii speciale:
Un mandat: 1.550 de lei
Două mandate: 3.100 de lei
Trei mandate: 4.600 de lei. 

Care este rolul Parlamentului

Pe 11 decembrie suntem aşteptaţi la urne pentru a ne alege parlamentarii. Un vot important, care trasează parcursul României pentru următorii patru ani. Dar să vedem ce atribuţii au cei 466 de senatori şi deputaţi care vor compune Legislativul.

Parlamentul este, potrivit Constituţiei, forul care dezbate şi aprobă toate legile după care ne ghidăm în societate: în raporturile noastre de muncă, sociale, în educaţie, sănătate sau apărare. Tot Parlamentul numeşte şefii de servicii secrete, judecătorii Curţii Constituţionale sau Avocatul Poporului.

Componenţa şi programul Guvernului depind tot de Parlament. Imediat după alegeri, în funcţie de înţelegerile politice, majoritatea parlamentarilor înaintează preşedintelui o propunere de premier. Cabinetul de miniştri şi programul de guvernare sunt validate tot prin votul aleşilor. Dacă în cei patru ani de mandat deputaţii şi senatorii sunt nemulţumiţi de prestaţia Guvernului, pot vota o moţiune de cenzură prin care să îi demită pe premier şi pe miniştri.

Activitatea de zi cu zi a Parlamentului presupune însă elaborarea, dezbaterea şi votarea legilor. Fiecare propunere iniţiată de parlamentari, Guvern sau cetăţeni se discută prima oară în comisiile de specialitate şi apoi se votează în plen. Dacă un proiect legislativ s-a votat prima oară la Camera Deputaţilor, el urmează aceeaşi procedură în Senat. Şi invers. Deputaţii au ultimul cuvânt când vine vorba despre legislaţia muncii, mediu, ajutoare sociale. Senatul decide regulile din educaţie sau administraţie locală.
În şedinţe reunite, parlamentarii votează conducerea serviciilor secrete sau a diverselor instituţii din subordine: Autoritatea de Supraveghere Financiară, televiziunea publică, Avocatul Poporului. Tot împreună, aleşii primesc mesajul preşedintelui României sau rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În situaţie de criză, Parlamentul poate declara starea de război, mobilizarea şi încetarea ostilităţilor militare.

Dacă trei zile pe săptămână parlamentarii lucrează la Bucureşti, vinerea este dedicată alegătorilor. La cabinetele parlamentare din ţară, deputaţii şi senatorii trebuie să discute propunerile şi doleanţele cetăţenilor din colegiile lor.




Miza de a fi parlamentar: zeci de mii de lei lunar. Aleşii beneficiază de venituri generoase şi decontarea cheltuielilor
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Alegerile parlamentare din 11 decembrie reprezintă o miză importantă pentru mii de cetăţeni care speră să câştige un loc în viitorul Legislativ. Rolul de deputat sau senator presupune, pe lângă o mulţime de responsabilităţi, şi o serie de avantaje de care cetăţeanul de rând nu beneficiază. Iar beneficiile nu se limitează doar la mandatul aflat în desfăşurare, ci se prelungesc şi după ce acesta se încheiere. Mai exact, începând din 2016, sute de foşti parlamentari beneficiază de pensii speciale.

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Pe data de 11 decembrie, românii îşi aleg deputaţii şi senatorii care se vor ocupa de legile ţării pentru următorii patru ani. În teorie, misiunea aleşilor nu este uşoară deloc, însă, cu toate astea, nu puţini sunt cei care au intrat în lupta pentru un loc în viitorul Parlament. Pe lângă indemnizaţia lunară netă (aproape de trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie), beneficiile de care au parte parlamentarii nu sunt deloc de neglijat.
Venituri pentru senatori şi deputaţi
Deputații şi senatorii primesc, pe durata exercitării mandatului, o indemnizaţie lunară stabilită prin lege. În prezent, indemnizaţia brută medie a unui deputat sau senator este de peste 7.000 de lei (peste 5.000 de lei net), dacă acesta nu ocupă şi funcţii de conducere în Parlament, în comisii sau în Biroul Permanent al Camerei din care face parte. Pentru şefii de comisii şi liderii Biroului Permanent, indemnizaţia brută lunară poate depăşi 19.000 de lei.


La această indemnizaţie fixă lunară se poate adaugă suma forfetară, tot lunară, pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, care valorează nu mai puţin de o indemnizaţie şi jumătate, adică alţi peste 17.000 - 18.000 de lei, brut (12.000 de lei - 13.000 de lei, net). Astfel, venitul lunar brut poate ajunge la aproximativ 24.000 - 25.000 de lei. 
Veniturile de mii de lei ale parlamentarilor sunt doar un vis frumos pentru cei mai mulţi români. Potrivit datelor Ministerului Muncii, publicate de zf.ro în luna mai 2016, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane). Aproape un sfert, 23% dintre angajaţi (1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei, net, pe lună. 
Dacă ţinem cont şi de orele de muncă, cetăţeanul de rând iese, din nou, în dezavantaj. Spre deosebire de un angajat care lucreaza 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana, parlamentarii muncesc, în medie, 6 ore pe zi, patru zile pe săptămână, nouă luni pe an.
În Senatul României sunt 162 de senatori. Potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului, (ultima actualizare a fost făcută în august 2016), cea mai mică indemnizaţie netă lunară a fost de 5.401 lei, iar cea mai mare, 15.825 de lei, care corespunde venitului preşedintelui instituţiei, Călin Popescu Tăriceanu.
În Camera Deputaţilor sunt 356 de deputaţi. Potrivit datelor publicate pe site-ul instituţiei (ultima actualizare a fost făcută în septembrie 2016), cea mai mică indemnizaţie netă lunară a fost de 3.190, iar cea mai mare, 15.741 de lei, cât este venitul preşedintelui Camerei, Florin Iordache.
În afară de banii din indemnizaţii, parlamentarii beneficiază şi de o mulţime de alte beneficii faţă de cetăţenii de rând.
Diurna pentru senatori şi deputaţi
Potrivit legii 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aleşii prezenţi la lucrările Parlamentului, care nu
au domiciliul în Bucuresti sau în judeţul Ilfov, primesc o diurnă de deplasare, pe zi, de 2% din indemnizaţia lunară brută prevăzută pentru deputat sau senator.
De asemenea, mai beneficiază de diurnă deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, altele decât cele în care au domiciliul, sau la Bucureşti, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului.
Cazare pentru senatori şi deputaţi
Deputaţilor şi senatorilor care nu au domiciliul în București sau judeţul Ilfov li se acordă lunar, pe durata mandatului, pe bază de declaraţie pe propria răspundere, o sumă forfetară din bugetul Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului, pentru acoperirea chetuielilor de cazare în Bucureşti. Cuantumul sumei este stabilit prin hotărârea birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcţie de resursele bugetare, dar nu mai puțin de jumătate din indemnizaţia brută a deputatului, respectiv al senatorului.
În plus, deputaţii şi senatorii au dreptul să deconteze cazarea în teritoriu, în unităţi de primire turistice cu clasificare de cel mult 4 stele, sau pot primi 2% din indemnizaţia lunară brută pentru fiecare noapte de cazare.
Mai mult, deputaţii şi senatorii care se deplasează în timpul vacanţelor parlamentare în cadrul circumscripţiilor electorale în care au fost aleşi, altele decât cele în care au domiciliul, sau la Bucureşti, pentru îndeplinirea unor sarcini legate de exercitarea mandatului, beneficiază de cazare în limita numărului de zile stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputatilor, respectiv de Biroul permanent al Senatului.
Transport pentru senatori şi deputaţi
Parlamentarii s-au asigurat şi la capitolul "transport". Aleşii nu vor mai beneficia de autoturisme pentru deplasarea în colegiile şi circumscripţiile electorale, ci vor primi o sumă forfetară în vederea acoperirii cheltuielilor de transport, care va fi decontată prin declaraţii pe propria răspundere. Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în prezent fiind în valoare de 1.400 de lei. De asemenea, parlamentarii beneficiază de transport gratuit intern pe calea ferată cu orice categorie de trenuri de călători. 
Decontarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii
Potrivit senat.ro, parlamentarii îşi pot deconta o serie de cheltuieli:
  • chiria pentru sediul birourilor parlamentare
  • energia electrică
  • gazele naturale
  • energia termică și apă caldă 
  • cheltuieli de salubritate
  • apă curentă și canalizare
  • furnituri și materiale de birou
  • consumabile pentru computere
  • materiale și ustensile pentru curățenie
  • reparația bunurilor din dotarea birourilor 
  • publicații și abonamente la presa locală și națională
  • cărți
  • abonament telefon mobil
  • anunțuri în mass-media
  • reparații curente și igienizări efectuate la sediul birourilor parlamentare
  • convorbiri pe liniile de telefonie fixe - numai convorbiri naționale
  • abonament și trafic internet la sediul biroului parlamentar
  • elaborare și actualizare pagină web
  • abonament TV cablu sau satelit
  • expedieri poștale
  • cost servicii medicale la angajarea personalului în cadrul birourilor 
Pensii speciale pentru senatori şi deputaţi
În 2015, parlamentarii şi-au votat mai multe beneficii, printre care legea privind pensiile speciale şi majorări de indemnizaţii de 10%, la un loc cu toţi bugetarii.
Astfel, deputaţii şi senatorii beneficiază de pensii speciale de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie.
Pensia se va acorda în limita a trei mandate, urmând să fie calculată ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată. Astfel, un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o pensie specială de circa 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, circa 4.600 de lei.


Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/postul-de-parlamentar--ravnit-de-mii-de-romani--senatorii-si-deputatii-beneficiaza-de-venituri-generoase-si-decontarea-cheltuielilor_328620.html#ixzz4drxFYgC8



Sau apucat de băut sau de păcănele de nu le ajung banii ? 
Daca este rău în parlament , de ce nu pleacă nimeni acasă ?
Dar de suma forfetară a uitat , Dar de toate deconturile ?
De ce avem 600 parlam cu beneficii fantastice pentru fiecare ?
Indemnizaţie: 5.401 - 15.825 de lei Transport: 1.400 de lei pe lună
Cazare: 4.000 de lei Suma forfetară: aproximativ 10.000 de lei.
Pensii speciale:
Un mandat: 1.550 de lei Două mandate: 3.100 de lei
Trei mandate: 4.600 de lei.