Se afișează postările cu eticheta Poze. Afișați toate postările

marți, 11 decembrie 2012

In Romania stupidity definitely won both the country and the city!

By 2012, Romania was headed to America mustache!

Romania (about 20 million) 469 parliamentarians

U.S. (about 300 million people) 535 parliamentarians

Romanian stupidity, but reached impressive levels!

Romania, today, will supergloata lawmakers in number of 588!

Finally, stupidity finally defeated Romania!

Romania has 588 MPs - above the EU average.

See who surpasses us

Romanian Parliament will have 588 members in the legislature from 2012 to 2016, a considerable increase from the 471 MPs received how many seats in 2008. Thus, the Chamber of Deputies will have 412 members while the Senate will include 176 of politicians. How is the situation in the other 26 EU Member States?

Vezi și

It must be said that there are 14 EU and 13 countries with unicameral parliament with bicameral parliament, with little mention of the Slovenian Parliament, at which experts and citizens of the country have agreed bicameral or unicameral if the majority of Slovenians still considering it bicameral be incomplete.

We have 588 MPs - See who came and who lost the mustache a warrant

The most numerous are the bicameral parliaments of Italy and Britain. While in Italy are 945 Members of Parliament, plus five senators invested in life, there are 1410 UK Parliament politicians.

France has a parliament of 925 MPs, while Germany, the most populous country in the EU, has 691 MPs - about 100 more than the Romans - at over 80 million.

Romania - number of MPs compared to countries with double population

Romania is approaching the number of legislative representatives of Spain, a country with a population of over two times higher than our country - 588 from 614 Spanish Romanian parliament. In addition, we exceeded tens Polish lawmakers number - 560 - country with twice the population of Romania.

Thus, our country is the seventh in order of population in the European Union, but the sixth in number of members of parliament.

The lowest number of MPs it is Cyprus, with only 56 members, plus three members observers minorities. All under 100 MPs and Luxembourg and Malta, the three countries is the lowest in the EU.

The largest is the unicameral parliament of Hungary - 386 members - while Slovenia has the smallest bicameral parliament - 130 members - followed by Belgium - 221 members. All seven EU Nordic and Baltic countries have unicameral parliament, while most populated country with a single chamber of parliament is Greece - 11.3 million.

How many people are on each parliamentary

Following elections on Sunday and redistribution of parliamentary seats, Romania will have one member in Parliament for every 32,385 inhabitants of the country, below the EU average of every lawmaker about 39,000 inhabitants. Thus, to fit the average aceeastă, Romania should have about 100 less MPs, just like before.

In comparison, Bulgaria and Hungary and more MPs compared to the population of the country - one MP for every 27-28 thousand. Country that is closest to Romania is Danemerca report, a Parliamentary every 31,680 inhabitants, but with a unicameral parliament country.

Final results of parliamentary elections 2012: USL over 58%, ARD below 17%

Germany is the country with the fewest representatives of the Legislature relative to the population of the country, the only one that has an MP for every over 100,000 citizens, or one to about 118,000, while Malta is an MP for every 6,500 inhabitants of the country .

Relative to population, Romania has more MPs than 13 countries, having thus exactly half the countries in the EU ranking.

Of the top 12 countries with the largest population in the EU, our country has the lowest population report / Parliament, Hungary is the next most populated country that has more MPs to the number of inhabitants than us.

In 2009 there was a referendum whose results showed that Romanians want the country's Parliament to be limited to 300 members, and three years later that number has almost doubled.

Pe surse , la Cotroceni circula urmatoarea schiță de Guvern :

Crin Antonescu - Presedinte Senat

V Ponta - Presedinte camera Deputatilor

M Geoana - Prim Ministru
Dragnea Liviu - Ministru de Interne
Constantin Daniel - Min Agriculturii
E Andronescu - Invatamant
Fără UDMR la Guvernare !

Pana in 2012 , Romania era condusa la mustata de America !

Romania (circa 20 milioane de locuitori) 469 parlamentari

SUA (circa 300 milioane de locuitori) 535 parlamentari

Prostia romaneasca , insa , a ajuns cote impresionante !

Romania , de azi ,v-a avea supergloata parlamentarilor , in numar de 588 !

In Romania , castigi si cand pierzi !

În sfarsit , prostia a invins Romania definitiv !

Finca lumea s-a emancipat , lucrurile sau schimbat !
Romania (circa 20 milioane de locuitori) 588 parlamentari
SUA (circa 300 milioane de locuitori) 535 parlamentari

Romania are 588 de parlamentari - peste media din UE.

Vezi cine ne mai intrece

Romania are 588 de parlamentari - peste media din UE. Vezi cine ne mai intrece

Parlamentul Romaniei va avea 588 de membri, in legislatura 2012-2016, o crestere considerabila, de la cei 471 de parlamentari cati au primit mandate in anul 2008. Astfel, Camera Deputatilor va avea 412 membri, in timp ce Senatul va numara 176 de politicieni. Cum sta situatia in celelalte 26 de state membre UE?

Trebuie spus ca in Uniunea Europeana exista 14 tari cu parlament unicameral si 13 cu parlament bicameral, cu o mica mentiune pentru Parlamentul Sloveniei, cel despre care expertii si cetatenii tarii nu au cazut de acord daca este bicameral sau unicameral, majoritatea slovenilor considerandu-l totusi a fi incomplet bicameral.

Vom avea 588 de parlamentari - Vezi cine a intrat si cine a pierdut la mustata un mandat

Cele mai numeroase parlamente sunt cele bicamerale din Italia si Marea Britanie. Daca in Italia sunt 945 de membri ai Parlamentului, la care se adauga 5 senatori investiti pe viata, in Parlamentul Marii Britanii exista 1.410 politicieni.

Franta are un Legislativ de 925 de parlamentari, in timp ce Germania, cea mai populata tara din UE, are 691 de parlamentari - cu circa 100 mai multi decat cei romani - la peste 80 de milioane de locuitori.

Romania - numar de parlamentari comparativ cu tari cu populatie dubla

Romania se apropie ca numar al reprezentantilor Legislativului de Spania, un stat cu o populatie de peste doua ori mai mare decat a tarii nostre - 588 de parlamentari romani fata de 614 spanioli. In plus, am depasit cu cateva zeci numarul parlamentarilor polonezi - 560 - tara avand insa dublul populatiei Romaniei.

Astfel, tara noastra este a saptea din Uniunea Europeana in ordinea populatiei, insa a sasea ca numar de membri ai Legislativului.

Cel mai mic numar de parlamentari il are Cipru, cu doar 56 de membri, plus trei membri observatori, reprezentanti ai minoritatilor. Tot sub 100 de parlamentari au si Luxemburg si Malta, cele trei tari fiind cele mai mici din Uniunea Europeana.

Cel mai mare parlament unicameral este cel din Ungaria - 386 de membri - in timp ce Slovenia are cel mai mic parlament bicameral - 130 de membri -, urmata de Belgia - 221 de membri. Toate cele sapte tari scandinave si baltice din UE au parlament unicameral, in timp ce cea mai populata tara cu o singura camera a Legislativului este Grecia - 11,3 milioane de locuitori.

Cati locuitori sunt pentru fiecare parlamentar

In urma alegerilor de duminica si redistribuirii mandatelor de parlamentari, Romania va avea cate un membru in Parlament pentru fiecare 32.385 de locuitori ai tarii, sub media Uniunii Europene, de un parlamentar la fiecare circa 39.000 de locuitori. Astfel, pentru a se incadra in aceeasta medie, Romania ar fi trebuit sa aiba cu circa 100 de parlamentari mai putin, cam ca pana acum.

Spre comparatie, Bulgaria si Ungaria au si mai multi parlamentari raportati la populatia tarii - cate un parlamentar pentru fiecare 27-28 de mii de locuitori. Tara care se apropie cel mai mult de raportul Romaniei este Danemerca, cu un parlamentar la fiecare 31.680 de locuitori, tara avand insa un parlament unicameral.

Rezultate finale alegeri parlamentare 2012: USL peste 58%, ARD sub 17%

Germania este tara cu cei mai putini reprezentanti ai Legislativului raportati la populatia tarii, fiind singura care are un parlamentar pentru fiecare peste 100 de mii de cetateni, respectiv unul la circa 118.000, in timp ce Malta are un parlamentar pentru fiecare 6.500 de locuitori ai tarii.

Raportat la populatia tarii, Romania are mai multi parlamentari decat 13 tari, aflandu-se astfel exact la jumatatea clasamentului tarilor din UE.

Dintre primele 12 tari cu cea mai numeroasa populatie din UE, tara noastra are cel mai mic raport locuitori/parlamentari, Ungaria fiind urmatoarea cea mai populata tara care are mai multi parlamentari raportati la numarul de locuitori decat noi.

In 2009, a avut loc un referendum al carui rezultat a indicat ca romanii isi doresc ca Parlamentul tarii sa fie limitat la 300 de membri, iar trei ani mai tarziu acest numar aproape s-a dublat.

Sursa http://www.ziare.com/politica/parlamentari/romania-are-588-de-parlamentari-peste-media-din-ue-vezi-cine-ne-mai-intrece-1206682

duminică, 9 decembrie 2012

Revocarea din Funcție

Procurorii sunt independenți în soluțiile date. Este adevărat că șefii de la vârful Ministerului Public sunt numiți cu implicarea politicului, datorită unei legi ce consacră această procedură încă de pe vremea comunismului (a se vedea art. 44 din Legea 60/1968, apoi art. 70 din din Legea 92/1992, apoi art. 54 din actuala Lege privind statutul judecătorilor și procurorlor nr. 303/2004.) Mandatul șefilor de la Parchet este însă protejat împotriva demiterilor intempestive din partea celor ce i-au numit.

Astfel, în art. 54 și art. 51 alin 2 din Legea nr. 303/2004 se prevede CINE și PENTRU CE poate revoca un procuror de la vârful Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA și DIICOT.

Revocarea implică trei factori decizionali:

propune ministrul justiției;
avizează CSM;
decide Președintele României.

Vezi și

Motivele de revocare sunt următoarele trei:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere (se descoperă că a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu aceasta, că are un interes personal în ocuparea funcției de conducere ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege, că la data numirii nu avea vechimea minimă necesară);

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă(folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor), comportamentul şi comunicarea (comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere), asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale (capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă);

c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare (ceea ce implic sesizare adresată Inspecției Judiciare, trimiterea dosarului la secția de procurori a CSM, aplicarea unei sancțiuni, judecarea recursului la ICCJ).

Așadar, cu privire la procurorii care ocupă pozițiile de la vârful Ministerului Public, două chestiuni trebuie luate în considerare: pe de o parte, cine face numirea și conform căror criterii (pentru a împiedica influențele politice), iar pe de altă parte cine îi poate revoca din funcție și pentru ce motive (pentru a împiedica presiunile politice).

Așa cum am arătat, încă din 1968 la vârful Parchetului erau numite persoane (nu neaparat procurori) de către Legislativ, respectiv de către Executiv. Urmare a reformei din 2004-2005, s-a ajuns la concluzia ca numirea să o facă Președintele statului la propunerea ministrului justiției, dar cu avizul consultativ al CSM. Evident, este de dorit excluderea factorului politic de la numire, ceea ce implică ca procedura de recrutare să o desfășoare CSM, iar rolul Președintelui țării să fie doar pentru învestire formală, aspect acceptat de Curtea Constituțională prin decizia nr. 375/2005.

Dar aceeași grijă trebuie manifestată și cu privire la revocarea procurorilor șefi din funcțiile de conducere, aceasta fiind principala armă pe care politicul o deține cu privire la cariera lor. După mine, revocarea are trebui decisă de cel care face numirea, dar ea să survină numai la inițiativa CSM, în urma unor investigații făcute de Inspecția Judiciară.

Potrivit avocatului T N , fost membru CSM, procedura prevede următorii paşi: după anunţul privind declanşarea procedurii de revocare a procurorului-şef al DNA, pe baza motivelor invocate, propunerea ministrului trebuie să meargă către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va emite aviz consultativ, obligatoriu în traseul propunerii către preşedintele Klaus Iohannis.

„Secţia pentru procurori emite avizul consultativ, care ajunge la preşedintele ţării. El decide dacă revocă sau nu”, a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, avocatul Toni Neacşu.

Tot Legea 303 spune că revocarea poate fi propusă pentru următoarele motive: în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare
pentru numirea în funcţia de conducere; în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

LEGE Nr. 303 Republicată*) din 28 iunie 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor .

Numirea judecătorilorşi procurorilor Art. 31 - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate. (3) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii. (4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României. (5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar. Art. 32 - (1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conformal Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister. (2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precumşi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.

Revocarea procurorului general al României sau a procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu. Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. ”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4. Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor. La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere. La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
Citeste mai mult: adev.ro/p4kbit

Aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege parlamentarii, alegătorii putând să îşi exercite dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate.

Scorul PONTA-DIACONESCU la ora 13.30 în colegiul 6 Târgu Jiu s-a înregistrat cea mai mare prezenţă din ţară: 32%!

- VICTOR PONTA 71%

- DAN DIACONECU 22%

Un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa a anunţat vineri, că numărul românilor majori cu domiciliul stabil în străinătate şi, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.
REALITATEA.NET

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Până la ora 14:00, 20,56% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale şi-au exprimat opţiunea prin vot.
EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat în judeţele Teleorman (29,85%), Gorj (27,79%) Constanţa (25,10%), iar la polul opus, cea mai redusă s-a înregistrat în Timiş (12,3%), Arad, (13,38%), Cluj (14,86%). În Bucureşti, prezenţa la vot a fost de 20,48%.

Potrivit NoiElite.ro, la ora 15:00, estimările privind prezența la vot la alegerile pentru Parlamentul României, din 9 decembrie 2012, aratau astfel:

Ora 15:00 – național (estimare ARD)

USL – 57%
ARD – 20%
PP-DD – 16%

Ora 13:00 (estimare USL)

CAMERA DEPUTAŢILOR

USL – 60%
ARD – 18%
PP-DD – 13%
UDMR – 4%
PRM – 1%
PER – 1%
PPMT – 0%
Altul – 0%
Minorităţi – 3%

SENAT

USL – 60%
ARD – 18%
PP-DD – 15%
UDMR – 4%
PRM – 1%
PER – 1%
PPMT – 0%
Altul – 1 %

http://www.realitatea.net/exit-poll-alegeri-parlamentare-2012