luni, 12 noiembrie 2012

Cat castiga un parlamentar într-o lună

De asta se apuca de smenarii si furat din prima clipa !

Cum mor ăștia de foame , daca investesc intr-o campanie 100.000 de euro într-o lună ca să câştige circa 48.000 de euro în patru ani !
Cât de profitabil este, în realitate, mandatul de parlamentar ?

Mai multi parlamentari, mai putina democratie !

Câştigă 48.000 de euro indemnizaţie în patru ani de mandat, dar li se pare totuşi profitabil să investească şi 100.000 de euro într-o lună de campanie electorală ca să-şi asigure scaunul de deputat sau senator. Costurile unei campanii ca la carte ajung de regulă şi la 150.000 de euro, de trei ori peste pragul legal, sau chiar 300.000 de euro într-un colegiu, estimează consultanţii politici Sebastian Lăzăroiu şi Marian Trifu.

Investiţia este totuşi profitabilă. Statutul, influenţa, imunitatea vin la pachet cu mandatul. În plus, parlamentul s-a dovedit, în ultimii 20 de ani, o uşă dechisă către contractele cu statul ale firmelor cu spate politic, către fondurile europene, dar şi către numirile oamenilor de încredere în companii de stat, care rulează bani publici.

Bani pe masa partidelor pun până şi candidaţii cotaţi cu şanse zero să ajungă în Parlament. Oficial, fiecare trebuie să plătească o taxă de start. Dacă la PNL taxa de candidatură este de aproximativ 2.000 de euro, la ARD urcă la 3.000 de euro, iar la PSD ajunge la 5.000 de euro, au declarat pentru gândul surse din partide.

Conducerile partidelor primesc de la candidaţi bani pentru campania naţională, sub formă de donaţii, contribuţia fiind stabilită de la centru.

Ghişe: "Asta întotdeauna se petrece, ce este surprinzător?"

Senatorul PNL, Ioan Ghişe, a declarat pentru gândul că s-a prezentat la casieria partidului unde a depus 8.000 de lei pentru campania naţională a liberalilor, cotizaţia fiind una obligatorie pentru orice candidat.

"Asta întotdeauna se petrece, ce este surprinzător? Campanie pe gratis se poate face? Cei 8.000 de lei pe care fiecare candidat îi dă la centru se cheltuiesc după cum stabilesc organele de conducere ale partidului. Banii intră în contul partidului, am primit chitanţă pentru ei, sunt donaţii pentru partid. Sunt bani primiţi de conducerea partidului pe bază de chitanţă, s-au depus la casierie. Vă pot prezenta chitanţa şi eu şi ceilalţi colegi", a explicat pentru gândul senatorul PNL, care va candida într-un colegiu din judeţul Braşov.

El a precizat că suma de 8.000 de lei este una fixă, indiferent dacă eşti candidat pentru Senat sau Camera Deputaţilor.

foto: Gândul / Chitanţa primită de senatorul Ghişe de la PNL după ce a donat 8.000 de lei

"S-a ştiut asta. Rămâi candidat din partea partidului dacă plăteşti suma de 8.000 de lei. Suma este la nivelul PNL, nu al USL, este o decizie internă a PNL. Aşa a fost întotdeauna. Pe lângă aceştia, fiecare candidat are nevoie de bani pentru propria campanie. Pentru condiţia de candidat desemnat de partid, fiecare are de dat pentru campania naţională, de când a fost acceptat în postura de candidat, suma de 8.000 de lei", a adăugat Ioan Ghişe.

Pe lângă cei 8.000 de lei donaţi PNL, candidaţii liberali mai au dat 3.500 de lei, garanţia obligatorie care se depune la Autoritatea Electorală Permanentă. În total, din start fiecare candidat al PNL a cheltuit din prima zi, în mod oficial, 11.500 de lei.

Vezi și

"Altădată au fost sume mai mari. Din memorie vă spun că în 2008 am plătit 100 sau 110 milioane de lei la partid", a adăugat Ghişe care a fost evoluţia donaţiilor obligatorii spre partid.

Cine sunt sponsorii?

Întrebat dacă este dispus să-şi prezinte sponsorii din campania personală, Ioan Ghişe, a precizat că nu doreşte acest lucru deoarece "unii nu doresc să fie identificaţi".

El a recunoscut însă că în timpul campaniei, unii candidaţi recurg la metode neortodoxe.

"Este posibil ca unii dintre candidaţi să facă exhibiţii financiare şi să folosească sume care nu sunt înregistrate contabil. Trăim în România. Este răspunderea lor şi a Curţii de Conturi. Şmecheriile pe care le fac candidaţii nu se fac în sumele prevăzute în lege. Şmecheriile se fac la tiraje, se declară un număr de exemplare şi fac alt număr de exemplare. Curtea de Conturi şi Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să fie vigilente", a spus Ghişe.

Pentru senatorul PNL cea mai mare fraudă în timpul se înregistrează în ultimele zile, prin "pungile electorale".

"Cea mai mare fraudă electorală este când se dau pungi şi asta în mod special în mediul rural. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind mita electorală rezolvă în mediul rural astfel de cadouri? OUG în mediul rural este greu de aplicat, oamenii stau pe dealuri şi este greu să vezi cine ce dă", a spus Ghişe.

PNL are aproximativ 180 de candidaţi la parlamentare, ceea ce înseamnă că la nivel central s-au strâns aproximativ 1.5 milioane de lei.

PSD - DUBLU FAŢĂ DE PNL

Deşi sunt colegi de alianţă cu cei de la PNL, social-democraţii trebuie să cotizeze mai mult la conducerea centrală. Liviu Dragnea şi Victor Ponta au impus o cotă per candidat de 22.500 de lei, adica 5.000 de euro. Surse din PSD au declarat pentru gândul că la aceşti bani trimişi spre vistieria partidului se adaugă cei 3.500 de lei, garanţia pentru Autoritatea Electorală Permanentă.

PSD stă mai bine decât PNL şi în ceea ce priveşte numărul candidaţilor având aproape 230 de candidaţi. Cum donaţia a fost de 22.500 per candidat, suma strânsă în Kiseleff a depăşit cinci milioane de lei.

PDL a strâns deja primul milion de euro

Vasile Blaga a confirmat pentru gândul taxa de 3.000 de euro, dar se eschivează să estimeze câţi bani va investi ARD în toată campania. "E o copilărie să fac o asemenea estimare. Oricum, va fi puţin", a comentat liderul PDL.

Din cotizaţiile obligatorii, ARD strânge de la cei 452 de candidaţi 1.356.000 de euro la bugetul campaniei naţionale din care se tipăresc afişele, se trimit câteva bannere şi câteva mii de flyere în fiecare colegiu.

O campanie ca la carte: de la 100.000 la peste 300.000 de euro

Dincolo de banii strânşi cu chitanţă de partide, investiţiile financiare semnificative se fac însă la nivel de judeţe şi de colegii, unde pragul legal de 50.000 de euro este doar teoretic. Implicat în toate campaniile electorale din ultimii ani, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu susţine că pragul legal de 50.000 de euro este în general depăşit de două-trei ori de candidaţi. "Probabil că e de trei-patru ori suma asta. Cea mai mare parte a banilor se duce nu pe afişe, ci pe mită electorală. Pachete cu făină, zahăr sau bani în mână", a spus Lăzăroiu la Gândul LIVE.

De aceleaşi costuri vorbesc şi consultaţii implicaţi direct în campania pentru parlamentare în acest an. "În practică, acest prag este depăşit extrem de frecvent. Sunt candidaţi care investesc sub 50.000 de euro, dar sunt candidaţi care investesc şi mult peste 300.000 de euro. O campanie convenţională în mediul urban, pentru un candidat la funcţia de deputat (însemnând outdoor, printuri, promoţionale, teren, media, evenimente, internet etc.) se ridică la 100.000 de euro", a estimat pentru gândul consultantul politic Marian Trifu, a cărui firmă are drept clienţi candidaţi la parlamentare.

Costurile scad însă chiar sub pragul legal în situaţia unui candidat cu notorietate mare, susţinut şi de administraţia locală. Chiar şi în aceste cazuri, calculele din PDL nu coboară sub 30.000 de euro de colegiu.

Fifty-fifty la USL

Candidaţii USL încearcă să reducă costurile campaniei electorale printr-o campanie comună a candidaţilor PSD şi PNL.

"Facem un fifty-fifty. Dacă există un candidat de la un partid pentru Senat şi de la celălalt pentru Camera Deputaţior se împart banii. Unul cumpără publicitate în ziare, celălalt la tv. Unul plăteşte flyerele, altul pe cei care le împart. Ideea este să facem o campanie la comun şi ambii candidaţi vor trage pentru a câştiga. La ţară se schimbă stilul de campanie, unul cumpără ceva, altul altceva", ne-a declarat un candidat din USL. Miza centrală a candidaţilor USL este de a obţine în colegii 50% plus unu din voturi.

"Cine nu va trece de pragul de 50% îşi poate lua adio de la Parlament, chiar dacă iese pe primul loc cu 49.99%. Vor fi mulţi candidaţi USL care vor trece de acest prag şi atunci nu vor mai primi nimic la redistribuire", au adăugat cei din USL.

Cât plănuieşte ARD să investească în Bucureşti

La fel de mult contează si brandul partidului sau al alianţei. Dacă USL are deja un brand construit şi cunoscut, promovat intens în media de doi ani, ARD porneşte cu un handicap de notorietate care presupune investiţii financiare mult mai mari, inclusiv la nivel naţional. Va merge în schimb pe brand în judeţe ca Arad, Alba, Cluj, unde alianţa are un electorat mai fidel.

În Bucureşti, de exemplu, bugetul pentru promovarea ARD nu va scădea sub 400.000 de euro, fără a lua în calcul cheltuielile pe colegiu ale fiecărui candidat, au declarat pentru gândul surse din alianţă. Un panou de dimensiuni mici într-un oraş mare ajunge în general la peste 500 de euro pe lună, dar preţul creşte dacă este amplasat central. "Închirierea unui panou 4 x 3 m începe de la 100 sau 200 de euro, dar creşte foarte mult în funcţie de locaţie, de localitate şi de zonă", confirmă Trifu.

La fel, numai o lansare cu folclorişti a candidaţilor la nivel de judeţ poate costa şi 20.000 de euro. "Lansarea candidaţilor se poate face fără niciun cost, printr-o conferinţă de presă la sediul partidului, dar poate costa cu mult peste 20.000 euro dacă evenimentul este însoţit de un concert", arată consultantul contactat de gândul.

Cât costă consultanţii politici

Susţinuţi de un brand mai puternic, USL-iştii au în această rundă electorală o nouă ţintă care îi obligă la cheltuială: atingerea pragului de 50% plus unu din voturi în colegiu ca să fie siguri că ajung în parlament. De cealaltă parte, ARD, trage la redistribuirea naţională să obţină măcar un mandat de parlamentar în fiecare judeţ, ceea ce face să conteze investiţia în fiecare vot din colegiu.

Diferenţe apar şi între urban, unde banii se duc în panotaj şi media şi rural, unde contează sacoşa. "Un colegiu preponderent urban este mai costisitor decât unul rural. Un colegiu cu şanse la redistribuire este mai puţin costisitor decât unul în care obiectivul electoral este de 50% plus 1 din voturi. În alegerile parlamentare, mulţi candidaţi sunt lipsiţi de timp şi trebuie să compenseze prin bani", spune Trifu.

Cei care intră în campanie şi cu o firmă de consultanţă dau 10%-15% din buget pe serviciile consilierilor politici. Suma se dublează însă, ca primă de success, dacă pretendentul intră în final şi în parlament.

Cristian Andrei este reporter special al ziarului Gândul

vineri, 2 noiembrie 2012

Mergeti la vot in numar mare - Acad. GIURESCU

Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

ROMANI !
Mergeti la vot in numar mare, pentru ca : la o prezenta a romanilor de peste 60-65%
UDMR-ul ( care din 22 de ani a guvernat 13,7 ani - cel mai mult ) nu mai intra in parlament si nu mai poate santaja partidele cu care se va alia, in cazul unei prezente mici.
Poate ne trezim o data pentru totdeauna si le dam o lectie..... !

Daca sunteti patrioti, dati mai departe !

DINU C. GIURESCU: "Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre"
Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea.

Vezi și

Eu sunt din Vlaşca mai întâi, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din România, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România. Ce facem?
Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul - tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îl înscriu cu două-trei semne acolo, într-o listă şi, în felul acesta, am robotizat întreaga Românie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin României.
Aparţin unor sigle, unor numere înscrise… E trist!

Aşadar, ce se întâmplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se înscrie în două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a României şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca români. Am să enumăr câteva argumente:
*Primul: regiunile de dezvoltare*, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km², taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.
*Al doilea: statutul minorităţilor* care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în
Transilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.
*Al treilea argument: legea arhivelor*, în speţă întoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde? Emitentul a fost până în 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi
dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.
*Al patrulea argument: legea educaţiei*. Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau
ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi! Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decât atâta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce înseamnă legea educaţiei europene… Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, în realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată înainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.
*Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria românilor*. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.
*Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării*, personalităţile marcante… În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? În cazul cel mai bun, dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.
*Al şaptelea argument:* am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.
*Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este*. Nu mai există, pur şi simplu.
*În al nouălea rând:* desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.*În al zecelea rând: reforma sistemului sanitar*, care poate să ducă foarte departe, spre dezastru.

Peste toate – şi cu asta am terminat – vine *anularea Parlamentului*.
Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul.
Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.

Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătrân. Judeţele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au întărit doar. Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, urâtă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel.
Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noi le desfiinţăm.

Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă - căci frunza este acum un simbol - să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, încă o dată, înscris, printr-un indicativ numeric, într-o listă. Acest tip de om nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, în străinătate, şi să se îmbrace bine. Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă.
Prin desfiinţarea judeţelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo.
Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi. De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? În raionul Stalin din Bucureşti?

Se vehiculează teoria că noi am ajuns în Transilvania prin secolul XII-XIII... Asta este o veche temă de propagandă: neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea.
În Ardeal, însăşi constituirea voievodatului Transilvaniei în cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea când românii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (aşa cum a fost voievodatul Ţării Romaneşti).

Cât priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, în momentul în care a încorporat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Iar mai târziu, când Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reînfiinţat toate judeţele. Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Atât de puternică era instituţia, încât Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867.

Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii româneşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie:
România este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă în momentul în care, în conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria românilor ca materie de învăţământ, sau când cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt români. Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni în derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5.

Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele României, să ne întoarcem în 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar în anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aş spune cel mai urât, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a României. E vorba de *Legea nr. 5 din 1950*, cea care desfiinţa judeţele României, şi o făcea sub conducere sovietică. Astăzi, la Punctul de Întâlnire am adus un extras:

*„Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române. În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române

Articolul 1”*... Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce oferă astăzi ca motivaţie, actuala coalitie (regimul Băsescu-UDMR). Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor.

Iată aşadar ce spune acest articol 1:*„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE.
Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:...”*
Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma.
Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării.
Statul de astăzi nu mai apară România. Statul de astăzi apară pe altcineva,dar nu obştea românească.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU.
„Nu!” – la ceea ce se pregăteşte în momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră din totdeauna.

*Autor:* Prof. Acad. DINU C. GIURESCU

Mandatarul financiar Parlamentare

Parlamentare 2012

Alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senat
Data: 09.12.2012

Lista secţiilor de votare: Fişiere
Important
Acreditări mass-media română
Adeverinţe pentru organizaţii neguvernamentale
Legislatie
Date de contact utile
In atentia Mandatarilor financiari
Hotarari şi decizii BEC
Comunicate BEC
Competitori electorali
Materiale şi informaţii utile
Calendar Electoral

GHIDUL MANDATARULUI FINANCIAR privind alegerile parlamentare 2012

Material de îndrumare a mandatarilor financiari desemnaţi pentru alegerile parlamentare din anul 2012

Vezi și

Parlamentare 2012

Alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senat
Data: 09.12.2012

Lista secţiilor de votare: Fişiere
Important
Acreditări mass-media română
Adeverinţe pentru organizaţii neguvernamentale
Legislatie
Date de contact utile
In atentia Mandatarilor financiari
Hotarari şi decizii BEC
Comunicate BEC
Competitori electorali
Materiale şi informaţii utile
Calendar Electoral

Semne electorale

lista semnelor electorale depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale și admise, potrivit legii, la Biroul Electoral Central
Lista partidelor politice

înregistrate în Registrul Partidelor politice
Lista alianțelor politice

înregistrate în Registrul Partidelor politice
Lista organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale

care sunt reprezentate în Camera Deputaților, precum și etniile reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale comunicată de Departamentul pentru Relații Interetnice
Lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale

care au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului României, așa cum a fost comunicată de Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților
Pliant informativ pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012

Pliant informativ pentru cetăţeni în vederea alegerilor parlamentare
Ghidul preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare

Ghid cu instrucţiuni pentru preşedinţii secţiilor de votare pentru alegerile parlamentare din anul 2012

luni, 12 noiembrie 2012

Mai multi parlamentari, mai putina democratie !

vineri, 2 noiembrie 2012

Parlamentare 2012

GHIDUL MANDATARULUI FINANCIAR privind alegerile parlamentare 2012

Parlamentare 2012

Semne electorale

Lista partidelor politice

Lista alianțelor politice

Lista organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale

Lista partidelor politice și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale

Pliant informativ pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012

Ghidul preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare