"Dacă prin vot am putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm !"
"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluţionar..."
George Orwell
Pe la mijlocul romanului dostoievskian “Demonii”, un personaj din aristocratia rusa a secolului XIX, Nikolai Stavroghin, urma sa fie promovat lider intr-o organizatie politica secreta, de sorginte socialista, extremista si subversiva in raport cu institutia monarhica a statului de la acea vreme.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Ca sa fie acceptat ca lider de organizatia respectiva, el trebuia sa indeplineasca obligatoriu cel putin o conditie: sa fie santajabil, sa se lase inhamat la carul organizatiei si sa poata fi tinut de un capastru imaginar al santajului.
Pentru asta, adica pentru a putea fi tinut in zabala santajului permanent, el era somat sa comande o crima ce urma sa fie savarsita in numele lui si pe banii lui.
Dar care era logica acestei actiuni ce pare, pentru un om normal la minte, abnorma, inutila si stupida ? Raspunsul e simplu si logic din perspectiva politica, a puterii: el trebuia sa fie permanet legat de organizatia respectiva prin aceasta crima.
Oricand si-ar fi permis sau doar i-ar fi trecut pur si simplu prin minte, sa manifeste cea mai mica autonomie si independenta fata de grup, ar fi urmat sa fie demascat ca ucigas si deferit justitiei sau compromis ca persoana publica.
Nu trebuie sa ne miram ca exista destule personaje de atata amar de vreme prin institutiile administrative si politice ale statului. Ponta, Antonescu ca si alti lideri ce se preumbla prin institutiile statului sunt instrumente ale unor grupuri de oameni unsi cu alifiile santajului.
Oamenii astia din umbra: Voiculescu, Patriciu, Iliescu, si altii ce i-au “format” si i-au “propulsat”, pe asa-zisii lideri ai partidelor lor au investit mult (bani si energie) in aceste personaje. Orice personaj politic trebuie sa intruneasca doua conditii obligatorii: sa fie santajabil si sa stie sa imbrobodeasca opinia publica cu promisiuni, spunandu-i ceea ce doreste aceasta sa auda.
In USL, oamenii politici traiesc intr-un fel de captivitate, de prizoniarat temporar, ale sistemului care-i propulseaza. Omul politic nu are decat doua variante: accepta regulile jocului sau refuza de la inceput jocul.
In niciun caz nu esti acceptat sa intri in joc si, dupa aia, sa te retragi de la masa jocului cum vrei tu. Te poti si retrage, la o adica, dar nu cum vrei tu. E ca la jocul de poker. Daca esti in pierdere, la un moment dat, te poti retrage, fiindca ti s-au luat banii, dar n-o poti face daca esti in castig; atunci nu te poti retrage din joc decat cand ceilalti cad de acord sau nu mai au bani sa continue jocul.
Nimic nu e ceea ce pare; asta o confirma cel mai bine metafizicienii, cei care sondeaza in adevarurile abstracte ale unui “dincolo” inaccesibil simturilor; accesibil poate doar unor ratiuni mai rafinate si mai deprinse cu abstractiuni.
Intre aparenta si realitate uneori nu e nicio similitudine; sunt doua lumi absolut paralele. Nu trebuie sa ne miram ca Ponta si Antonescu mint; in momentul in care au ales sa intre in «sistem», si libertatea de a fi ei insusi s-a redus la jumatate; si-au injumatatit astfel portia de libertate.
Fiecare optiune aleasa inseamna un grad mai mic de libertate, insemna restragerea perimetrului libertatii. Daca nu esti consecvent cuvantului dat (in cazul de fata sistemului), atunci decazi din calitatea de om «onorabil», care-si respecta cuvantul.
Din momentul in care ai ales, liber fiind inaintea alegerii, nu mai esti liber ulterior si nici stapan pe deciziile tale dupa aceea. Inainte de a ajunge sa devii o persoana cu notorietate politica si publica, sau o personalitate politica, cum spun unii cu o emfaza ridicola, esti trecut prin “furcile caudine” ale sistemului.
In orice individ (la unii mai mult, la altii mai putin) exista o doza de ambitie politica, care constituie insusi resortul ce-l determina sa vrea sa negocieze cu sistemul intrarea lui in arena competitiei. Sistemul si nu numai in asta de acum, reprezinta o categorie de oameni destul de bogati, sireti si cu veleitati aristocratice.
Ca sa se stie ca existi ai nevoie de mass-media (in special, televiziunile) care sa te “recomande” publicului, iar mass-media le apartine lor, acestor neo-aristocrati. Dar e nevoie sa ne intrebam, deschis, obiectiv si cu sinceritate, de ce ar recomana instituiile respective, in proprietatea si administrarea lor pe cineva?
Evident ca asta se face din interes. Nu te accepta aceasta tagma (minoritara ca numar), nu devii un probabil candidat si daca nu devii un candidat, nu devii nici « presedinte » (ca Antonescu). Fara “scrisoarea de recomandare” din partea sistemului, fara unda verde data de acestia, nu ajungi la Cotroceni.
Dar «sistemul» nu risca cu tine fara sa-si ia, in prealabil o garantie sigura, o ipoteca pentru creditul pe care ti-l acorda politic. Ei bine, acea garantie constituie ceea ce mai tarziu poate fi obiectul unui posibil santaj. Aceasta “ipoteca”, pe care trebuie s-o accepte pretendentul, insetat de glorie politica, este firul (sau firele) prin care te manuieste ca pe o papusa.
Ce-i de facut ca sa se iasa din aceasta morisca ? Raspunsul este ca nu se poate iesi din acest vesnic “sah la rege” pe care sistemul il da liderilor politici santajabili pe care si i-a creat.
Ponta si Antonescu se afla pe un drum fara intoarcere; sunt in situatia oamenilor care nu mai au nimic de pierdut; ei mint la fel de usor precum respira deoarece, ceea ce ne spun noua sau spun la Bruxelles este doar un rol invatat in piesa regizata de la Moscova si impusa de bolsevicii Felix, Iliescu, Patriciu si altii.
forum.realitatea.net
