Procurorii sunt independenți în soluțiile date. Este adevărat că șefii de la vârful Ministerului Public sunt numiți cu implicarea politicului, datorită unei legi ce consacră această procedură încă de pe vremea comunismului (a se vedea art. 44 din Legea 60/1968, apoi art. 70 din din Legea 92/1992, apoi art. 54 din actuala Lege privind statutul judecătorilor și procurorlor nr. 303/2004.) Mandatul șefilor de la Parchet este însă protejat împotriva demiterilor intempestive din partea celor ce i-au numit.
Astfel, în art. 54 și art. 51 alin 2 din Legea nr. 303/2004 se prevede CINE și PENTRU CE poate revoca un procuror de la vârful Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA și DIICOT.
Revocarea implică trei factori decizionali:
- propune ministrul justiției;
- avizează CSM;
- decide Președintele României.
Motivele de revocare sunt următoarele trei:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere (se descoperă că a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu aceasta, că are un interes personal în ocuparea funcției de conducere ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege, că la data numirii nu avea vechimea minimă necesară);
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă(folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor), comportamentul şi comunicarea (comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere), asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale (capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă);
c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare (ceea ce implic sesizare adresată Inspecției Judiciare, trimiterea dosarului la secția de procurori a CSM, aplicarea unei sancțiuni, judecarea recursului la ICCJ).
Așadar, cu privire la procurorii care ocupă pozițiile de la vârful Ministerului Public, două chestiuni trebuie luate în considerare: pe de o parte, cine face numirea și conform căror criterii (pentru a împiedica influențele politice), iar pe de altă parte cine îi poate revoca din funcție și pentru ce motive (pentru a împiedica presiunile politice).
Așa cum am arătat, încă din 1968 la vârful Parchetului erau numite persoane (nu neaparat procurori) de către Legislativ, respectiv de către Executiv. Urmare a reformei din 2004-2005, s-a ajuns la concluzia ca numirea să o facă Președintele statului la propunerea ministrului justiției, dar cu avizul consultativ al CSM. Evident, este de dorit excluderea factorului politic de la numire, ceea ce implică ca procedura de recrutare să o desfășoare CSM, iar rolul Președintelui țării să fie doar pentru învestire formală, aspect acceptat de Curtea Constituțională prin decizia nr. 375/2005.
Dar aceeași grijă trebuie manifestată și cu privire la revocarea procurorilor șefi din funcțiile de conducere, aceasta fiind principala armă pe care politicul o deține cu privire la cariera lor. După mine, revocarea are trebui decisă de cel care face numirea, dar ea să survină numai la inițiativa CSM, în urma unor investigații făcute de Inspecția Judiciară.
Potrivit avocatului T N , fost membru CSM, procedura prevede următorii paşi: după anunţul privind declanşarea procedurii de revocare a procurorului-şef al DNA, pe baza motivelor invocate, propunerea ministrului trebuie să meargă către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va emite aviz consultativ, obligatoriu în traseul propunerii către preşedintele Klaus Iohannis.
„Secţia pentru procurori emite avizul consultativ, care ajunge la preşedintele ţării. El decide dacă revocă sau nu”, a explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, avocatul Toni Neacşu.
Tot Legea 303 spune că revocarea poate fi propusă pentru următoarele motive: în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare
pentru numirea în funcţia de conducere; în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
LEGE Nr. 303 Republicată*)
din 28 iunie 2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor .
Numirea judecătorilorşi procurorilor
Art. 31 - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la
alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să
motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.
(5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire
de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc
salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.
Art. 32 - (1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute
de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conformal Ministerului Apărării Naţionale privind
îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister.
(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele
ori parchetele militare, precumşi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi
procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi
Ministerului Apărării Naţionale.
Revocarea procurorului general al României sau a procurorului şef al DNA se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza şi din oficiu. Astfel, potrivit articolului 54 alineatul 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. ”Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, prevede articolul 54 la alineatul 4. Articolul 51 stabileşte că revocarea din funcţia de conducere se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor. La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere. La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
Citeste mai mult: adev.ro/p4kbit
Aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi alege parlamentarii, alegătorii putând să îşi exercite dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul şi numai pe baza cărţii de identitate.
Scorul PONTA-DIACONESCU la ora 13.30 în colegiul 6 Târgu Jiu s-a înregistrat cea mai mare prezenţă din ţară: 32%!
- VICTOR PONTA 71%
- DAN DIACONECU 22%
Un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa a anunţat vineri, că numărul românilor majori cu domiciliul stabil în străinătate şi, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.
REALITATEA.NET
EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Până la ora 14:00, 20,56% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale şi-au exprimat opţiunea prin vot.
EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Cea mai mare prezenţă la vot s-a înregistrat în judeţele Teleorman (29,85%), Gorj (27,79%) Constanţa (25,10%), iar la polul opus, cea mai redusă s-a înregistrat în Timiş (12,3%), Arad, (13,38%), Cluj (14,86%). În Bucureşti, prezenţa la vot a fost de 20,48%.
Potrivit NoiElite.ro, la ora 15:00, estimările privind prezența la vot la alegerile pentru Parlamentul României, din 9 decembrie 2012, aratau astfel:
Ora 15:00 – național (estimare ARD)
USL – 57%
ARD – 20%
PP-DD – 16%
Ora 13:00 (estimare USL)
CAMERA DEPUTAŢILOR
USL – 60%
ARD – 18%
PP-DD – 13%
UDMR – 4%
PRM – 1%
PER – 1%
PPMT – 0%
Altul – 0%
Minorităţi – 3%
SENAT
USL – 60%
ARD – 18%
PP-DD – 15%
UDMR – 4%
PRM – 1%
PER – 1%
PPMT – 0%
Altul – 1 %
http://www.realitatea.net/exit-poll-alegeri-parlamentare-2012
Presedintele PSD Victor Ponta a anuntat duminica seara, de la Targu Jiu, ca USL a inceput discutiile cu UDMR pentru a forma o majoritate parlamentara.
