ALEGERI PARLAMENTARE ÎN DIASPORA

SIMONA BOTEZAN - ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA

Informatii despre autor: Simona Botezan Articol publicat la data de: 03.12.2012 

Cetăţenii români din SUA au parte de o bogată ofertă electorală pentru alegerile din 9 decembrie 2012. Cu toate acestea, unii dintre ei nu vor avea dreptul să voteze, iar alţii nu se vor prezenta la urne pentru că nu sunt de acord cu oferta electorală. O parte dintre cei care ar avea drept de vot în 9 decembrie, nu vor vota pentru că nu mai deţin acte româneşti valabile.

În opinia mea, candidaţii diasporei ar trebui să fie aleşi dintre românii care trăiesc în străinătate şi să-i reprezinte pe toti românii care locuiesc în străinătate. O condiţie esenţială ar fi să pornească în cursa electorală cu drepturi egale, iar românii din diaspora să poată să-şi susţină proprii candidaţi, nu pe cei numiţi de la centru, altfel locurile din Parlament alocate diasporei nu se justifică!

Vezi și

1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3. Scara de valori a societății romanești 

4. Europa privită din viitor

5. Hrana vie

6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7. Destinatii uimitoare pe glob

8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9. Primarul care nu frură

10. Duda a pus mâna pe Casa Regală

11. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

12. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

13. O Nouă Republică

14.    A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

15. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

16. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

17. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

18. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

19. Fii propriul tău nutriționist

20. Maya ramane o civilizatie misterioasa

21. Slăbești daca esti motivat

22. Serbet de ciocolata

23. Set medical Covid necesar acasă

24. Medicament retras - folosit în diabet

25. Brexit-ul - Spaima Europei

26. Virusul Misterios

27. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

28. Sistemele solare - apă caldă

29. Economisirea energiei electrice

30.  Hoțul de cărți

31. Aparitia starii de insolventa

32. TRUMP ESTE PRESEDINTE

33. Microbii din organismul uman

34. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

35. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

36. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

37. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil  

38. Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici

O noutate a acestor alegeri este opţiunea votului de blam, adică votul alb. Dacă veţi avea drept de vot, dar veţi considera că nici unul dintre candidaţi nu va reprezintă şi nu merită să-i acordaţi votul la alegerile din 9 decembrie 2012, aveţi şi opţiunea votului de blam. Legea electorală a stabilit că buletinele rămase neatinse de ştampila de vot nu vor mai fi considerate voturi nule, ci voturi albe. Chiar dacă ele nu vor atârna în balanţa împărţirii mandatelor, vor spune multe despre încrederea cetăţenilor în candidaţi şi despre oferta electorală a anului 2012.

Candidaţii pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 3 Diaspora

Colegiul nr. 3 diaspora cuprinde un sfert de planetă, respectiv ţările din America de Nord, America Centrală şi de Sud, dar şi Oceania. Nu am idee câţi români locuiesc în Oceania sau de ce s-a făcut această asociere, dar vă pot spune că românii din America vor găsi pe buletinele de vot din 9 decembrie 2012 pentru Camera Deputaţilor următorii candidaţi:

Alianţa România Dreaptă (ARD) susţine candidatura actualului deputat Mircea Lubanovici (PDL Diaspora), care candidează pentru al doilea mandat. Domnul Mircea Lubanovici este un sucevean care a emigrat în SUA în 1985, s-a stabilit în Portland, Oregon şi este cunoscut românilor din SUA ca om de afaceri. Cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (Ionela Tănase pe buletinul de vot) este principala sa contra candidată. Doamna Ionela Prodan a fost propusă de PSD şi va candidata din partea USL.

Alţi doi candidaţi sunt din Portland, Oregon - George Sîngeorzan (PER), un tânăr şi prosper om de afaceri, stabilit în SUA în anul 2001 şi George Celestino Hristescu (PP-DD) fost sportiv de performanţă, co-fondator al ziarului “The Romanian Echo”.

Alte trei nume de pe buletinele de vot sunt iluştrii necunoscuţi: Abraham Zoltan - Robert (UDMR), Samoilă Pirău (Partidul Naţional Democrat Creştin) şi Guţu Nicolae (PRM). Din păcate, nu deţinem informaţii despre dumnealor. Până la închiderea ediţiei, cei trei nu şi-au făcut apariţia în comunităţile româneşti din SUA; nu au dat declaraţii de presă şi nu ne-au comunicat platformele program cu care speră să câştige voturile alegătorilor din SUA.

Candidaţii pentru Senat în Colegiul 2 Diaspora

Pentru cele două mandate de senator al diasporei româneşti, planeta a fost împărţită în două. Colegiul senatorial nr. 2, în care vor vota românii din SUA, cuprinde Colegiile 3 şi 4 de la Camera Deputatilor, adică America de Nord, America Centrală şi de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu şi Africa. În aceste condiţii, unii dintre candidaţi au avut parte de contestaţii din partea alegătorilor, care nu sunt deloc încântaţi să le dea votul, din moment ce nu-i cunosc! Unii dintre candidaţi nu au organizat întâlniri cu alegătorii din SUA, nu şi-au prezentat public oferta electorală şi nu au avut activitate în comunităţile româneşti din SUA nici în campania electorală, dar nici anterior.

Candidaţii pentru Senat în Colegiul 2 diaspora sunt: Anghel Adrian (USL), un american de origine română, care s-a întors în ţară dupa 1990 şi a devenit om de afaceri. Adrian Anghel a stabilt întâlniri cu românii din SUA în campania electorală şi îşi face campanie, în special prin Internet. Despre candidaţii Kovacs Peter (UDMR) şi Carolina Floare Ilica (PRM) nu deţinem informaţii.

Pe buletinele de vot mai apar: Prof. dr. Eugen Rovenţa din Canada, susţinut de Alianţa România Dreaptă (ARD). Domnul Eugen Rovenţa este profesor emerit, doctor în matematici aplicate la Facultatea Glendon a Universităţii York din Toronto, unde a predat din 1986 până în 2008. Domnul Eugen Rovenţa propune alegătorilor “o mentalitate nouă, un nou mod de a face politică în România”.

Candidatura profesorului Eugen Rovenţa a fost contestată de Consiliul Mondial Român, care a publicat un protest în revista “Clipa”, reclamând modul “netransparent” în care a fost nominalizat candidatul şi faptul că asupra lui planează “bănuiala că ar fi fost numit sub presiunea jocului politic al altor candidaţi, pentru a elimina prin procesul de redistribuire, şansa de a avea români-americani în Parlamentul României”, scrie preşedintele Consiliului Mondial Român, domnul Neculai Popa.

Pe buletinele de vot pentru Colegiul 2 Senat apar şi două feţe bisericeşti: Dorel Sîngeorzan - episcop în "Church Of God" şi fondator a corporaţiei One World Delivery Corp, din Portland Oregon, propus de Partidul Ecologist (PER). Detalii despre acest candidat au fost date publicităţii prin intermediul ziarului “Mesagerul Românesc” din Portland, Oregon.

Un alt candidat pentru Senat este pastorul penticostal Doru Liviu Ilioi (PP-DD), din Phoenix, Arizona. Stabilit în SUA înainte de 1989, este cunoscut ca om de afaceri şi organizator de evenimente culturale. Mesajul electoral al domnului Doru Levi Ilioi porneşte de la celebrul discurs al lui Martin Luther King Jr. de la Lincoln Memorial (august 1963), pentru încetarea discriminării rasiale a afro-americanilor. Candidatul extrapolează ideea pentru a susţine drepturile minorităţii româneşti din SUA: “I have a dream when Romania will speak and the world will listen”. Candidatura lui Doru Levi Ilioi şi platforma program au fost aduse la cunoştinţă alegătorilor prin intermediul mass mediei româneşti din SUA, Canada şi România.

Cine poate vota în SUA la alegerile din 9 decembrie 2012?

“Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi exercită dreptul de vot în baza paşaportului simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, conform art. 2 pct. 32 din lege. În străinătate pot vota numai cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. (2) din legea nr. 35/2008”, informează BEC. Aceste prevederi legale exclud, rezidenţii temporari, care locuiesc în străinătate dar continuă să aibă cartea de identitate, deci domiciliu stabil în România.

Un comunicat al Ambasadei României la Washington DC, din data de 1 decembrie 2012, anunţă că la secţiile de votare din SUA, românii care nu deţin green card sau cetăţenie americană, vor putea să voteze cu paşaportul simplu însoţit de un document valabil, care să dovedească reşedinţa lor în SUA, respectiv unul dintre următoarele documente emise de autorităţile americane - paşaport american, certificat de naturalizare, document de călătorie; permis de conducere (driving licence); document de identitate emis de autorităţile locale (state/province/territory issued photo state ID); permis de reşedinţă permanentă în SUA (green-card / US permanent resident card, US permanent resident alien card); permis de muncă (U.S. Employment Authorization Card); viză SUA valabilă (viză de studiu / viză de imigrare). Cu toate acestea, o parte dintre românii din SUA nu vor putea să voteze, deoarece nu mai deţin acte româneşti valabile.

De ce nu avem candidaţi independenţi pe buletinele de vot din SUA?

Pe buletinele de vot din decembrie 2012 nu va exista nici un candidat independent din America de Nord. Acest lucru se datorează legii electorale româneşti, care discriminează candidaţii independenţi din diaspora. Condiţiile impuse de lege au transformat candidaturile independente în misiuni imposibile. Au existat două încercări de a depune candidaturi independente în SUA, ing. Cristian Călin din Chicago şi omul de afaceri Marius Marin din Portland, ambele eşuate din cauza prevederilor legii electorale. Din aceste motive, o parte dintre românii din SUA consideră că legea electorală este nedreaptă şi doresc modificarea ei. Argumentele sunt următoarele:

Candidaţii independenţi pentru Colegiul 2 Senat au fost obligaţi să strângă semnături de pe toată planeta: America de Nord, America Centrală şi de Sud, Africa, Asia, Oceania, Noua Zeelandă şi Australia. Numărul de semnături stabilit de lege era cuprins între 4000 şi 12000, în funcţie de mărimea colegiului. Practic, pentru un candidat independent la Colegiul 2 Senat, cerinţa de bază era să aibă aptitudini de “globe-trotter” şi fonduri suficiente pentru a călători pe cinci continente.

Potrivit legislaţiei, doar o parte dintre românii din diaspora au dreptul să semneze pentru a susţine aceste candidaturi, cei care au rezidenţă permanentă/ cetaţenie în una dintre ţările din colegiul pentru care se depune candidatura. Desigur, candidaţii nu au avut acces la bazele de date ale poliţiei sau MAE, pentru a stabili care dintre conaţionalii lor au dreptul să le susţină candidaturile şi unde locuiesc aceşti români privilegiaţi. Având în vedere că semnăturile rezidenţilor temporari nu sunt acceptate, reiese că românii din străinătate nu au drepturi egale, iar voturile lor nu au aceiaşi greutate în faţa legii româneşti, adică legea electorală românească este discriminatorie.

Candidaţii independenţi nu îşi pot trimite observatori în secţiile de votare. Câştigătorul nu este desemnat prin majoritate simplă, ci printr-un mecanism de redistribuire a voturilor, aflat la discreţia partidelor politice. Deci, candidaţii independenţi nu beneficiază de redistribuire pentru turul doi.

În acelaşi timp, candidaţilor susţinuţi de partidele politice din România nu li se cere să strângă semnaturi, să aibă rezidenţă permanentă sau cetăţenie în ţările pentru care şi-au depus candidatura. Din acest motiv, pe listele electorale din diaspora apar iluştri necunoscuţi impuşi de la centru, candidaţi care nu au nici o legatură cu românii din America şi care nu cunosc problemele specifice ale expaţilor sau legislaţia SUA.

În plus, o parte dintre rezidenţii temporari, în special cei care se află la studii sau cu contracte de muncă temporare în SUA, se vor întoarce în România la expirarea vizei şi vor suporta direct consecinţele alegerilor din 9 decembrie 2012. Autorităţile române nu au pus la dispoziţia acestor alegători variante de vot alternative, vot electronic sau prin corespondenţă. Din aceste motive, un memoriu redactat de jurnalistul Grigore Culian de la “New York Magazin” şi susţinut de Asociaţia Mondială a Jurnaliştilor Români de Pretutindeni (AMJRP), a fost trimis autorităţilor de la Bucureşti în luna martie 2012. Autorităţile române au trimis o confirmare de primire, dar nu au luat măsuri pentru eliminarea efectelor discriminatorii ale legii electorale.

Din aceleaşi considerente, redacţia ziarului “Mioriţa USA” a adresat un memoriu doamnei Monica Macovei, care a vizitat Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” din California, în data de 11 noiembrie 2012. Doamna Monica Macovei este deputat în Parlamentul European; ministrul care a iniţiat reformele din justiţie (cerute de UE), care au condus la acceptarea României în Uniunea Europeană. Doamna Monica Macovei a condus Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. În data de 25 septembrie 2012, europarlamentarul a fost primit premiul „The Parlieament Magazine” la categoria „Justiţie şi Libertaţi Civile”, pentru lupta asiduă pe care o duce în Parlamentul European împotriva corupţiei, pentru respectarea drepturilor civile şi pentru reformele promovate în perioada 2005 -2007, când a fost ministru al justiţiei în România.                    Simona BOTEZAN  Washington D.C. SUA  1 Decembrie 2012  http://confluente.ro/