SIMONA
BOTEZAN - ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA
Informatii despre autor: Simona
Botezan Articol publicat la data de: 03.12.2012
Cetăţenii români din SUA au parte de o bogată
ofertă electorală pentru alegerile din 9 decembrie 2012. Cu toate acestea, unii
dintre ei nu vor avea dreptul să voteze, iar alţii nu se vor prezenta la urne
pentru că nu sunt de acord cu oferta electorală. O parte dintre cei care ar avea
drept de vot în 9 decembrie, nu vor vota pentru că nu mai deţin acte româneşti
valabile.
În opinia mea, candidaţii diasporei ar trebui
să fie aleşi dintre românii care trăiesc în străinătate şi să-i reprezinte pe
toti românii care locuiesc în străinătate. O condiţie esenţială ar fi să
pornească în cursa electorală cu drepturi egale, iar românii din diaspora să
poată să-şi susţină proprii candidaţi, nu pe cei numiţi de la centru, altfel
locurile din Parlament alocate diasporei nu se justifică!
O noutate a acestor alegeri este opţiunea
votului de blam, adică votul alb. Dacă veţi avea drept de vot, dar veţi
considera că nici unul dintre candidaţi nu va reprezintă şi nu merită să-i
acordaţi votul la alegerile din 9 decembrie 2012, aveţi şi opţiunea votului de
blam. Legea electorală a stabilit că buletinele rămase neatinse de ştampila de
vot nu vor mai fi considerate voturi nule, ci voturi albe. Chiar dacă ele nu vor
atârna în balanţa împărţirii mandatelor, vor spune multe despre încrederea
cetăţenilor în candidaţi şi despre oferta electorală a anului 2012.
Candidaţii pentru Camera Deputaţilor în
Colegiul 3 Diaspora
Colegiul nr. 3 diaspora cuprinde un sfert de
planetă, respectiv ţările din America de Nord, America Centrală şi de Sud, dar
şi Oceania. Nu am idee câţi români locuiesc în Oceania sau de ce s-a făcut
această asociere, dar vă pot spune că românii din America vor găsi pe buletinele
de vot din 9 decembrie 2012 pentru Camera Deputaţilor următorii candidaţi:
Alianţa România Dreaptă (ARD) susţine
candidatura actualului deputat Mircea Lubanovici (PDL
Diaspora), care candidează pentru al doilea mandat. Domnul Mircea Lubanovici
este un sucevean care a emigrat în SUA în 1985, s-a stabilit în Portland, Oregon
şi este cunoscut românilor din SUA ca om de afaceri. Cântăreaţa de muzică
populară Ionela Prodan (Ionela Tănase pe
buletinul de vot) este principala sa contra candidată. Doamna Ionela Prodan a
fost propusă de PSD şi va candidata din partea USL.
Alţi doi candidaţi sunt din Portland, Oregon -
George Sîngeorzan (PER), un tânăr şi prosper om de afaceri,
stabilit în SUA în anul 2001 şi George Celestino Hristescu (PP-DD) fost sportiv
de performanţă, co-fondator al ziarului “The Romanian Echo”.
Alte trei nume de pe buletinele de vot sunt
iluştrii necunoscuţi: Abraham Zoltan - Robert (UDMR),
Samoilă Pirău (Partidul Naţional Democrat Creştin) şi
Guţu Nicolae (PRM). Din păcate, nu deţinem informaţii despre
dumnealor. Până la închiderea ediţiei, cei trei nu şi-au făcut apariţia în
comunităţile româneşti din SUA; nu au dat declaraţii de presă şi nu ne-au
comunicat platformele program cu care speră să câştige voturile alegătorilor din
SUA.
Candidaţii pentru Senat în Colegiul 2
Diaspora
Pentru cele două mandate de senator al
diasporei româneşti, planeta a fost împărţită în două. Colegiul senatorial nr.
2, în care vor vota românii din SUA, cuprinde Colegiile 3 şi 4 de la Camera
Deputatilor, adică America de Nord, America Centrală şi de Sud, Australia, Noua
Zeelandă, Orientul Mijlociu şi Africa. În aceste condiţii, unii dintre candidaţi
au avut parte de contestaţii din partea alegătorilor, care nu sunt deloc
încântaţi să le dea votul, din moment ce nu-i cunosc! Unii dintre candidaţi nu
au organizat întâlniri cu alegătorii din SUA, nu şi-au prezentat public oferta
electorală şi nu au avut activitate în comunităţile româneşti din SUA nici în
campania electorală, dar nici anterior.
Candidaţii pentru Senat în Colegiul 2 diaspora
sunt: Anghel Adrian (USL), un american de origine română, care
s-a întors în ţară dupa 1990 şi a devenit om de afaceri. Adrian Anghel a stabilt
întâlniri cu românii din SUA în campania electorală şi îşi face campanie, în
special prin Internet. Despre candidaţii Kovacs Peter (UDMR) şi
Carolina Floare Ilica (PRM) nu deţinem informaţii.
Pe buletinele de vot mai apar: Prof. dr.
Eugen Rovenţa din Canada, susţinut de Alianţa România Dreaptă
(ARD). Domnul Eugen Rovenţa este profesor emerit, doctor în matematici aplicate
la Facultatea Glendon a Universităţii York din Toronto, unde a predat din 1986
până în 2008. Domnul Eugen Rovenţa propune alegătorilor “o mentalitate nouă, un
nou mod de a face politică în România”.
Candidatura profesorului Eugen Rovenţa a fost
contestată de Consiliul Mondial Român, care a publicat un protest în revista
“Clipa”, reclamând modul “netransparent” în care a fost nominalizat candidatul
şi faptul că asupra lui planează “bănuiala că ar fi fost numit sub presiunea
jocului politic al altor candidaţi, pentru a elimina prin procesul de
redistribuire, şansa de a avea români-americani în Parlamentul României”, scrie
preşedintele Consiliului Mondial Român, domnul Neculai Popa.
Pe buletinele de vot pentru Colegiul 2 Senat
apar şi două feţe bisericeşti: Dorel Sîngeorzan - episcop în
"Church Of God" şi fondator a corporaţiei One World Delivery Corp, din Portland
Oregon, propus de Partidul Ecologist (PER). Detalii despre acest candidat au
fost date publicităţii prin intermediul ziarului “Mesagerul Românesc” din
Portland, Oregon.
Un alt candidat pentru Senat este pastorul
penticostal Doru Liviu Ilioi (PP-DD), din Phoenix, Arizona.
Stabilit în SUA înainte de 1989, este cunoscut ca om de afaceri şi organizator
de evenimente culturale. Mesajul electoral al domnului Doru Levi Ilioi porneşte
de la celebrul discurs al lui Martin Luther King Jr. de la Lincoln Memorial
(august 1963), pentru încetarea discriminării rasiale a afro-americanilor.
Candidatul extrapolează ideea pentru a susţine drepturile minorităţii româneşti
din SUA: “I have a dream when Romania will speak and the world will listen”.
Candidatura lui Doru Levi Ilioi şi platforma program au fost aduse la cunoştinţă
alegătorilor prin intermediul mass mediei româneşti din SUA, Canada şi România.
Cine poate vota în SUA la alegerile din 9
decembrie 2012?
“Potrivit Biroului Electoral Central (BEC),
cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi exercită dreptul de vot în
baza paşaportului simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în
străinătate, conform art. 2 pct. 32 din lege. În străinătate pot vota numai
cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în
conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. (2) din legea nr. 35/2008”, informează
BEC. Aceste prevederi legale exclud, rezidenţii temporari, care locuiesc în
străinătate dar continuă să aibă cartea de identitate, deci domiciliu stabil în
România.
Un comunicat al Ambasadei României la
Washington DC, din data de 1 decembrie 2012, anunţă că la secţiile de votare din
SUA, românii care nu deţin green card sau cetăţenie americană, vor putea să
voteze cu paşaportul simplu însoţit de un document valabil, care să dovedească
reşedinţa lor în SUA, respectiv unul dintre următoarele documente emise de
autorităţile americane - paşaport american, certificat de naturalizare, document
de călătorie; permis de conducere (driving licence); document de identitate emis
de autorităţile locale (state/province/territory issued photo state ID); permis
de reşedinţă permanentă în SUA (green-card / US permanent resident card, US
permanent resident alien card); permis de muncă (U.S. Employment Authorization
Card); viză SUA valabilă (viză de studiu / viză de imigrare). Cu toate acestea,
o parte dintre românii din SUA nu vor putea să voteze, deoarece nu mai deţin
acte româneşti valabile.
De ce nu avem candidaţi independenţi pe
buletinele de vot din SUA?
Pe buletinele de vot din decembrie 2012 nu va
exista nici un candidat independent din America de Nord. Acest lucru se
datorează legii electorale româneşti, care discriminează candidaţii independenţi
din diaspora. Condiţiile impuse de lege au transformat candidaturile
independente în misiuni imposibile. Au existat două încercări de a depune
candidaturi independente în SUA, ing. Cristian Călin din Chicago şi omul de
afaceri Marius Marin din Portland, ambele eşuate din cauza prevederilor legii
electorale. Din aceste motive, o parte dintre românii din SUA consideră că legea
electorală este nedreaptă şi doresc modificarea ei. Argumentele sunt
următoarele:
Candidaţii independenţi pentru Colegiul 2 Senat
au fost obligaţi să strângă semnături de pe toată planeta: America de Nord,
America Centrală şi de Sud, Africa, Asia, Oceania, Noua Zeelandă şi Australia.
Numărul de semnături stabilit de lege era cuprins între 4000 şi 12000, în
funcţie de mărimea colegiului. Practic, pentru un candidat independent la
Colegiul 2 Senat, cerinţa de bază era să aibă aptitudini de “globe-trotter” şi
fonduri suficiente pentru a călători pe cinci continente.
Potrivit legislaţiei, doar o parte dintre
românii din diaspora au dreptul să semneze pentru a susţine aceste candidaturi,
cei care au rezidenţă permanentă/ cetaţenie în una dintre ţările din colegiul
pentru care se depune candidatura. Desigur, candidaţii nu au avut acces la
bazele de date ale poliţiei sau MAE, pentru a stabili care dintre conaţionalii
lor au dreptul să le susţină candidaturile şi unde locuiesc aceşti români
privilegiaţi. Având în vedere că semnăturile rezidenţilor temporari nu sunt
acceptate, reiese că românii din străinătate nu au drepturi egale, iar voturile
lor nu au aceiaşi greutate în faţa legii româneşti, adică legea electorală
românească este discriminatorie.
Candidaţii independenţi nu îşi pot trimite
observatori în secţiile de votare. Câştigătorul nu este desemnat prin majoritate
simplă, ci printr-un mecanism de redistribuire a voturilor, aflat la discreţia
partidelor politice. Deci, candidaţii independenţi nu beneficiază de
redistribuire pentru turul doi.
În acelaşi timp, candidaţilor susţinuţi de
partidele politice din România nu li se cere să strângă semnaturi, să aibă
rezidenţă permanentă sau cetăţenie în ţările pentru care şi-au depus
candidatura. Din acest motiv, pe listele electorale din diaspora apar iluştri
necunoscuţi impuşi de la centru, candidaţi care nu au nici o legatură cu românii
din America şi care nu cunosc problemele specifice ale expaţilor sau legislaţia
SUA.
În plus, o parte dintre rezidenţii temporari,
în special cei care se află la studii sau cu contracte de muncă temporare în
SUA, se vor întoarce în România la expirarea vizei şi vor suporta direct
consecinţele alegerilor din 9 decembrie 2012. Autorităţile române nu au pus la
dispoziţia acestor alegători variante de vot alternative, vot electronic sau
prin corespondenţă. Din aceste motive, un memoriu redactat de jurnalistul
Grigore Culian de la “New York Magazin” şi susţinut de Asociaţia Mondială a
Jurnaliştilor Români de Pretutindeni (AMJRP), a fost trimis autorităţilor de la
Bucureşti în luna martie 2012. Autorităţile române au trimis o confirmare de
primire, dar nu au luat măsuri pentru eliminarea efectelor discriminatorii ale
legii electorale.
Din aceleaşi considerente, redacţia ziarului
“Mioriţa USA” a adresat un memoriu doamnei Monica Macovei, care a vizitat
Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” din California, în data de 11 noiembrie
2012. Doamna Monica Macovei este deputat în Parlamentul European; ministrul care
a iniţiat reformele din justiţie (cerute de UE), care au condus la acceptarea
României în Uniunea Europeană. Doamna Monica Macovei a condus Asociaţia pentru
Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. În data de 25 septembrie 2012,
europarlamentarul a fost primit premiul „The Parlieament Magazine” la categoria
„Justiţie şi Libertaţi Civile”, pentru lupta asiduă pe care o duce în
Parlamentul European împotriva corupţiei, pentru respectarea drepturilor civile
şi pentru reformele promovate în perioada 2005 -2007, când a fost ministru al
justiţiei în România. Simona BOTEZAN Washington D.C. SUA 1 Decembrie 2012 http://confluente.ro/